Orice popor are impresia că gândește și fiecare persoană se consideră superioară celorlalți prin performanțele fizice și intelectuale. A conduce o mașină de orice tip a devenit un vis al fiecărui locuitor din spațiul românesc și obținerea permisului de șofer este văzută ca o dovadă de maturitate. În plus, înfruntarea pericolului de pe șosele este un semn de bărbăție, copiat și de femei ca dovadă de egalitate în drepturi și abilități.
Era anul 1969 și regimul comunist părea să fie în floare. Parcul auto ajunsese la aproape 590.000 de exemplare, ceea ce demonstra o îmbunătățire a nivelului de trai față de epoca Dej. Automobilul era un semn de diferențiere socială și un astfel de mijloc motorizat însemna și o eliberare de stresul cotidian, o alergare în viteză spre libertate. Noul idol era însă unul ucigaș și 2.070 de cetățeni români au pierit striviți, alți 4.718 suferind răni mai mult sau mai puțin grave. Datele autorităților comuniste indicau o adevărată obsesie pentru viteză și boala psihică socială instalată nu mai poate fi tratată.
Timpul a trecut și parcul auto a sporit la 8,1 milioane de automobile. Au fost construite mașini mai rezistente, au fost luate măsuri speciale de siguranță și șoselele au fost mai bine realizate. Poliția a tot inițiat programe și acțiuni de supraveghere a traficului, dar persoanele slab instruite cred că au abilități deosebite și câ pot struni monștrii metalici și dacă au luat mai multe pahare de băutură alcoolică. Adolescenții trăiesc cu această iluzie a experienței la volan și se aruncă în traficul urban cu elanul specific tinereții. Nu este de mirare că drumurile României rămân cele mai însângerate din Europa. Numai în anul 2023 au pierit 1.545 de persoane, o comună sau două licee întregi. Se adaugă 3.536 de răniți grav, cei ce rămân cel puțin cu amintiri dureroase din evenimentele rutiere. Pofta de viteză și de mașini puternice a dus astfel la o scădere a populației României cu încă o comună.
Masacrul rutier din 1969 n-a fost o lecție pentru poftele maselor și nici din istoria recentă nu se înțelege ceva pentru evitarea tragediilor. Ar fi fost mai puține nenorociri dacă s-ar fi învățat ceva din prăpădul înregistrat în anul 2022. Atunci au fost 1.633 de decedați de toate vârstele.
Se poate spune că se circulă bine raportat la dimensiunile parcului auto și este adevărat. Autoritățile au reușit să strunească poftele mulțimilor și serviciile medicale de urgență au diminuat efectele războiului rutier. Dacă n-ar fi fost SMURD-ul, ar fi fost genocid pe străzi. Cum permisele se dau pe bandă rulantă și instruirea este sumară, prăpădul o să fie de durată și automobilul contribuie la diminuarea populației din România contemporană.
Sursă imagine: Pexels