Automobilul a apărut ca o soluție la transportul urban cu trăsuri, caii poluând masiv orașele ce erau din ce in ce mai populate. Elitele doreau noi și noi obiecte de prestigiu și o mașină, indiferent de preț, era ideală în acest scop. Mijloacele motorizate erau utile polițiștilor, poștașilor și medicilor. Omenirea avea nevoie de viteză și nici generalii nu puteau să rămână indiferenți la evoluțiile tehnologice și arta militară stabilește că puterea de foc trebuie combinată cu viteza. Oamenii de afaceri au văzut în camioane mijloace ideale pentru a duce mărfurile cât mai repede spre clienții cu potențial financiar. Se putea deplasa mai repede și o cantitate mare de produse perisabile. Motorul punea lumea în mișcare în ceea ce se numea secolul vitezei.
Dezvoltarea transportului auto a fost un pas înainte pentru omenire și viteza spre un viitor mai bun a sporit. Orice evoluție este prezentată drept ceva pozitiv, dar activitățile umane au întotdeauna o latură întunecată. Industria trebuia să aibă o cifră de afaceri in creștere și firma Ford a trecut la producția de mare serie, ceea ce a implicat o înmulțire a persoanelor de la volan. Șoferii au devenit ceva obișnuit și nu aveau o reputație prea bună. Totuși, dorința de a conduce o mașină a învins această pată socială. Omul trebuia să fie liber și urmele de nomadism îl împingeau cât mai departe de locuința ce părea acum un fel de temniță. Adolescentul rebel trebuia să dea un examen de maturitate în fața comunității și ce era mai plăcut decât să strunești caii putere de sub capotă. Obținerea permisului de șofer a început să devină o obligație socială pentru băieți, dar ideile de emancipare și egalitate au adus pofta de condus și printre fete și femei. Toată lumea trebuia să alerge în viteză cât mai mare spre ceva. Sporirea numărului de autovehicule din ce în ce mai puternice nu era însă un semn bun, dar masele nu se uită niciodată la ceea ce par a fi simple detalii. Mulțimile vor putere și glorie, traiul liniștit de zi cu zi fiind prea banal pentru a satisface poftele sociale ale indivizilor.
Obsesia pentru condus și pentru automobil a dus la o circulație intensă pe toată planeta, haosul fiind deosebit acolo unde puterea de cumpărare a permis dezvoltarea parcului auto mai repede decât puteau autoritățile să construiască drumuri. Șoselele bine asfaltate și motoarele puternice îndemnau la prinderea de viteză. Indiferent de condițiile meteo, oamenii au alergat și aleargă în toate direcțiile și astfel au apărut accidentele catastrofale. Pofta de alcool, cel care dă impresia de putere, a fost imposibil de învins și astfel nenorocirile s-au înmulțit.
SUA a fost prima țară care a optat pentru o motorizare excesivă, mai ales că existau rezerve deosebite de petrol și prețurile la carburant erau acceptabile. Cum inițiativa privată trebuia încurajată cu orice preț și exista o pasiune deosebită pentru mecanică, industria constructoare de mașini a produs mijloace de locomoție cu motoare din ce în ce mai puternice, călătorii nebănuind că sunt într-o situație similară cu piloții kamikaze. Au fost luate tot felul de măsuri de prevenire a accidentelor, au fost consolidate caroseriile și au apărut airbag-urile, dar lungile panglici de asfalt au rămas un adevărat câmp de război și victimele de toate vârstele au reprezentat o adevărată selecție artificială a populației. Chiar dacă se asistă zilnic la carnagii, pofta irațională de viteză domină mințile celor ce se cred altfel la volan. Cel mai mare număr de victime s-a înregistrat în anul 1972 și atunci au fost trimise în reci morminte 54.589 de persoane. Fuseseră 52.542 de dispăruți în 1971 și nu se înțelesese ceva. Au urmat alte 54.052 în 1973. Este interesant de observat că toți militarii americani morți în acțiune în primul conflict mondial au fost în număr de 53.402 și din toate cauzele 116.708 victime. Se știe că trupele germane erau dotate cu infernale mitraliere Maxim și gloanțele de calibrul 7,92 mm erau renumite prin rănile provocate. Chiar mai periculoase erau tunurile Krupp.
Omenirea nu vrea să învețe ceva util din trecut și se gonește disperat spre ceva.
Sursă imagine:Pexels