Regimul comunist era în criză de idei economice și de tehnologie și a fost obligat să importe fabrici întregi pentru a nu pierde cursa cu lumea occidentală concurențială. A fost adusă din Franța uzina de automobile Dacia și zona Mioveni a fost industrializată la un nivel înalt față de ceea ce exista în județul Argeș. A fost un pas înainte în raport cu întreprinderea de la Câmpulung de mașini de teren.
Dacia 1300 a fost un model de succes, o copie a Renault 12, și era un vis al românilor să dețină un mijloc de deplasare care să fie util și să dea impresia de libertate. Trebuia să fie și un obiect de prestigiu social, specia umană fiind obsedată de obținerea iluziei de supremație.
Modelul oferit românilor de rând de către statul comunist era simplu, avea o masă de numai 900 kg și putea să atingă viteză de 144 km/h, ceea ce era oricum prea mult pentru șoselele slab modernizate. A rezultat un număr ridicat de accidente și de morți, șoferii amatori fiind foarte slab instruiți.
Situația s-a schimbat după 1989. Dacă pofta de automobile a fost în creștere, au fost mărite masa și elementele de siguranță pentru salvarea vieții pasagerilor. Dacia Logan a ajuns la o masă de până la 1.115 kg și o variantă avea motorul de 105 CP și astfel viteza a ajuns la 183 km/h. Mașinile străine au invadat piața și foarte căutate au ajuns să fie exemplarele de BMW, cele ce au accelerație deosebită. BMW X4 din 2018 dispunea de 184 CP și exista varianta cu 382 CP. Este un salt uriaș de la cei 54 CP ai Daciei 1300.
Creșterea puterii motoarelor a dus la apariția unor adevărate rachete pe șosele asfaltate și se obțin viteze incredibile în raport cu perioada comunistă. Statul comunist a vrut să scoată banii de la populație prin oferirea unor mașini ce aveau nevoie de piese, combustibil și servicii. Economia trebuia să meargă cu orice preț. Patronii au fost interesați de profit și au apelat la ideea simplă a satisfacerii obsesiei pentru mai mult, renumita megalomanie. Chiar dacă au fost luate măsuri de siguranță și structura de rezistență a fost întărită, șoferii au rămas tot slab instruiți și combinația nepricepere-viteză se transformă în tragedii, mai ales dacă se adaugă și substanțe excitante în ecuație.
Șoselele din România rămân adevărate circuite ale morții și se joacă o adevărată ruletă românească. Numai în anul 2023 au fost 1.545 de morți și 3.535 de răniți. Cum populația țării nu crește prin natalitate, înseamnă că România a pierdut echivalentul unei comune întregi, dar dragostea de automobile și de venituri este prea mare pentru a se face controale medicale corecte sau în trafic. Mai mult. S-a venit cu ideea ca tinerii să urce la volan de la 16 ani și astfel impulsivitatea specifică vârstei se combină cu alergatul pe șosele. În plus, tinerii se vor lăuda că deja sunt șoferi la 18 ani și drumul spre catastrofe este deschis în viteză. Nu se învață ceva din lecțiile trecutului și deja tinerilor le sticlesc ochii de bucurie că vor lua permisul de șofer. Accidentul de la Căldăraru, județul Argeș, din 2 mai este relevant. Șoferul avea 19 ani și permisul luat abia în data de 9 aprilie 2024. N-a reușit să stăpânească bolidul model BMW, a distrus automobilul și un stâlp de electricitate din comuna argeșeană. A pierit împreună cu un văr de 16 ani și alți doi au ajuns la spital în stare gravă. Nici nu se citește vreodată știrea că România este pe primul loc la decedații pe șosele. Omul trebuie să se deplaseze în viteză spre ceva, nomadismul din trecut dominând creierul primitiv.
Specia umană nu dă dovadă de prea multă inteligență și mereu consideră că trebuie să fie făcute unele sacrificii pentru progres și fericire. Așa este moda și toată lumea trebuie să conducă.
Fericire înseamnă de multe ori nenorocire pură.
Sursă imagine: Facebook/Accidente rutiere Romania