Anul 1919 a rămas în istorie prin încheierea Tratatului de la Versailles cu Germania și se părea că prin activitatea Societății Națiunilor urma să fie o pace veșnică pe continentul devastat de lupte crâncene în care tunurile au spulberat civilizația occidentală. A fost un coșmar și diplomații au făcut eforturi deosebite să nu se mai întoarcă o nouă nenorocire industrială, mereu armele fiind mai devastatoare prin noile invenții. Dezarmarea era pe buzele tuturor și oricum trebuia să se facă economie în vreme de recesiune. Se părea că războiul urma să fie evitat.
Exista un centru de putere care se pregătea de un război la scară planetară și se făcea totul pentru atingerea acestui obiectiv ambițios prin care urma să fie schimbată întreaga omenire. Centrul de autoritate se afla la Kremlin și Iosif Stalin era cel ce jurase în ianuarie 1924 să împlinească acest vis ideologic și promisese să pedepsească pe orice s-ar fi opus.
Soarta lumii era în funcție de ceea ce aproba Stalin și-n ce cantitate. A fost cerut de la industrie modelul de mortier denumit B-4 și acesta a început să intre în producție în anul 1932 la două fabrici ale industriei constructoare de mașini.
Dictatorul sovietic avea mereu planuri sistematic pregătite și se gândea numai la probleme militare. Nu avea pregătire militară, dar avea un adevărat cult pentru modelul B-4 și lansarea producției a fost o adevărată declarație de război. Primele 19 exemplare au fost finalizate în 1933 și se dorea și mai multă tehnică de luptă. Au fost asamblate 75 de produse speciale în 1934.
Mortierul B-4 era un simbol al industriei metalurgice și a forței brute, avea calibrul 203 mm și masa ajungea la 19 tone. Erau necesare proiectile cu masa de 100 kg drept muniție. Producția de serie a fost dezvoltată la fabrici din Leningrad și Stalingrad și s-a ajuns la livrarea a 1.011 de exemplare până-n 1942.
Oare de ce acest B-4 avea un rol important în a indica ideile lui Stalin? Explicația este deosebit de simplă. Mortierele erau pregătite pentru a lansa obuzele grele pe o traiectorie curbă împotriva trupelor inamice. B-4 urma să execute foc în salve și efectul asupra fortificațiilor de campanie urma să deschidă drumul blindatelor.
B-4 făcea parte din artileria de rupere și a primit botezul focului în Finlanda și a fost locul în care fost supranumit Ciocanul lui Stalin pentru ceea ce putea face împotriva cazematelor. Nu se puteau face străpungeri de linii fortificate și inginerii au reușit să realizeze o gură de foc ce se putea deplasa pe șenile în câmp tactic. Prima piesă a fost modelate în oțel a fost terminată în anul 1931 și a dat satisfacție în timpul testelor și s-a decis trecerea la producția mare. N-a contat că era Mare Criză Economică.
Iosif Stalin se pregătea de un conflict mondial și a făcut totul pentru a sugera o poziție diplomatică pașnică în timp ce se muncea intens pentru slăbirea capitalismului. Războiul cel Mare urma să fie început când ar fi fost suficiente mortiere B-4 în vederea distrugerii inamicului fără să existe dependența de calea ferată. Mai mult. Industria sovietică a primit indicații să livreze tractoare de artilerie și modelul Voroșiloveț a fost conceput în mod special pentru a asigura deplasarea forței de zdrobire. Artileria de rupere de front este deosebit de costisitoare și este strict destinată ofensivelor. Dacă situația o impune, mortierele pot fi utilizate în apărare, dar nu se justifică fondurile consumate.
Decizia lui Stalin de a produce piesele de artileria în două uzine a însemnat condamnarea Europei de Est în epoca în care nici măcar tunuri de calibrul 150 mm nu erau suficiente în regiune. Doar dificultățile de asamblare au amânat începerea luptelor și B-4 a intrat masiv în acțiune abia în Finlanda. Uniunea Sovietică a fost acel organism statal conceput să condamne întreaga populație a planetei la suferință și moarte.
Sursă imagine: Wikimedia Commons
