clădirea parlamentului maghiar din budapesta
1

Budapesta, demografia și politicile imperiale din trecut

Ionel-Claudiu Dumitrescu | 29 Ianuarie 2024 | Nr. 470

Savanții au demonstrat de multă vreme că politicienii trăiesc într-o lume proprie, cea plină de iluzii și credințe. Aceste fantasme sunt amplificate de trecerea anilor și de aderarea unor povești în cel mai rațional mod. Cu cât se stă mai mult la conducere, cu atât se amplifică dimensiunile miturilor despre un trecut eroic, glorios. Masele au nevoie de aceste eresuri pentru a ieși din cenușiul cotidian și liderii insistă pentru a dirija energiile către obiectivele râvnite.

Conducerea de la Budapesta a fost permanent bântuită de megalomanie în numele Regatului Sfântului Ștefan sau în cel al Austro-Ungariei. Ideile privind existența unei rase superioare în pustă sunt cultivate în diferite variante în vederea obținerii de voturi. Se face totul pentru a denigra și submina statele vecine și atunci când sunt anunțate oficial relații de prietenie. Aceste obiective mărețe întâmpină însă de ceva vreme o problemă deosebit de gravă și care nu este pe gustul conducătorilor de pe malurile Dunării.

Regimul comunist a dezlănțuit o politică de urbanizare forțată în cel mai pur stil ideologic și populația rurală s-a mutat din mediul rural în cel urban, veniturile din salarii fiind mult mai mari decât cele din agricultura socialistă. Măsura însă a avut drept consecință o adevărată sterilizare socială, orășenii fiind prin definiție prea puțin interesați de familiile numeroase. Procesul de reducere a populației a început în anul 1980 și nu s-a mai oprit.

Ultimii ani n-au făcut excepție de la regulă și doar agitația premierului mai ascunde realitatea dezastruoasă. Anul 2021 a fost marcat de dispariția a 62.582 de persoane care n-au mai fost înlocuite prin nou-născuți. Este mult pentru o țară cu mai puțin de 10 milioane de locuitori, dar era normal să fie acest adevărat genocid din moment ce premierul tot insista să aducă vaccinuri din Rusia și China, cele ce n-au dat rezultate împotriva coronavirusului. Grav era pentru politica de slavă locală că masacrul venea după dezastrul demografic din 2020, interval de timp în care au fost înregistrați 48.664 de morți neînlocuiți. Virusul asiatic a continuat să lovească furibund și în anul 2022, numărul victimelor ajungând la 47.955.

Populația Ungariei cunoaște un proces accelerat de îmbătrânire demografică prin faptul că generațiile cele mai numeroase sunt cele apărute în comunista eră și care acum tind spre pensionare și nu prea mai sunt interesante din punct de vedere economic și, mai ales, militar. În plus, natalitatea scăzută generează o bază din ce în ce mai îngustă a piramidei demografice și nu toți copiii sunt viabili din punct de vedere fizic și psihic pentru serviciul militar. Nu este ceva plăcut pentru cei ce visează un mare stat cu o armată numeroasă și puternică, cel care ar trebui să domine Europa Centrală și de Sud-Est.

Veștile de la statisticieni nu sunt însă îmbucurătoare nici pentru anul 2023. Numărătoarea a arătat o nouă scădere cu 42.000 de suflete și nu se cunoaște în presă ce vârste aveau cei loviți de coasa morții.

Conducerea de la Budapesta este obligată să folosească o retorică agresivă pentru a ascunde criza din țară și se încearcă atragerea de locuitori din statele vecine. Problema este că nici populațiile maghiare din regiunile fostului imperiu dualist nu cunosc un excedent demografic. Dimpotrivă. Plecarea tinerilor spre Ungaria duce la o diminuare a vitalității în localitățile ce nu mai sunt pe gustul tinerilor din cauza lipsei posibilităților economice. Există o profundă îngrijorare în privința reducerii populației, dar procesul nu poate să fie oprit din moment ce s-a urbanizat țara și femeile au cunoscut procesul de emancipare.

Sursă imagine:Wikimedia Commons