pădure în flăcări
1

Canicula din România și de pe glob

Ionel-Claudiu Dumitrescu | 25 Iulie 2023 | Nr. 256

Se anunță în România cod roșu de caniculă. Trenurile trebuie să circule cu viteză redusă pentru a nu afecta șinele fierbinți. Aceeași problemă apare în cazul asfaltului ce nu mai poate suporta masa camioanelor grele, mai ales a celor încărcate cu produse voluminoase și grele (ciment, bușteni, fier vechi etc). Orașele au fost extinse pentru a obține spațiul vital necesar capacităților de producție, dar și locuințele au fost mari consumatoare de teren acoperit cu vegetație. Automobilul este un zeu nemilos, care a luat mințile oamenilor, și are nevoie de drumuri betonate cât mai lungi și cât mai largi.

Grecia arde la propriu și insula Rhodos a fost evacuată sub asaltul flăcărilor. Aeroporturi din sudul Italiei au probleme cu pistele de aterizare. Canicula afectează întreaga emisferă nordică locuită și de la an la an se intensifică. Plantele de cultură obișnuite nu mai rodesc sub asaltul razelor solare.

Problemele pornesc din gigantul numit China și Beijingul a dus o politică bolnavă de transformare a statului din Extremul Orient în cel mai mare atelier al lumii și să depășească forță economică a SUA și pe cea a Uniunii Europene. Populația a fost atrasă în fabricile din marile orașe și au apărut coloși demografici precum Shanghai, Beijing, Tianjin, Hong Kong, Wuhan și altele. Aceste concentrări umane au nevoie de locuințe și de drumuri pentru automobilul cel de toate zilele și simbol al prosperității financiare. Betonul a fost turnat pretutindeni și autostrăzile au fost întinse peste tot pe unde economiștii au considerat că sunt necesare pentru apariția profitului. Utilajele grele au nimicit vegetația și au spulberat chiar formele de relief de nivelul dealurilor. Nimic nu rezistă în fața obsesiilor de putere! Disperarea este mare deoarece orașe precum Beijing și Urumqi sunt situate în zone aride și chiar deșertice.

Centrele urbane sunt adevărate găuri negre ce atrag resursele de pe teritorii vaste. Apa râurilor a fost colectată și dirijată spre însetatele fabrici și locuințe. Energia electrică provine parțial din căderile de apă pornite din marile lacuri de acumulare. Acestea duc în timp la uscarea zonelor din aval și la favorizarea deșertificării. Totuși, stabilitatea sistemului energetic este asigurată de termocentralele ce ard cărbunele pentru punerea în mișcare a turbinelor de mare putere. Furnalele pentru producerea oțelului consumă tot combustibil solid și oxigen pentru a trimite în atmosferă dioxid de carbon cu efect de seră. Se adaugă alți oxizi și renumita cenușă ce poate să fie plină cu particule de metale grele, deosebit de toxice. Numai în anul 2014 au fost arse peste 4,5 miliarde de tone de cărbune pentru a susține economia gigantului asiatic. Nu este de mirare că statul imperialist a început să fie lovit de valuri de căldură cu efecte devastatoare. În plus, copiind în mod inconștient și obsesiv SUA, Beijingul a permis dezvoltarea excesivă a traficului auto și o altă sursă de modificare a atmosferei a apărut prin arderea petrolului. Automobilul are nevoie de mult asfalt și beton pentru a se mișca în voie. China nu era o țară renumită prin vegetația capabilă să se opună secetei dar acum pădurile au fost defrișate în mare parte și căldura poate să se intensifice. Pădurile au fost tratate numai din punct de vedere economic și al profitului, ceea ce a dus la schimbarea catastrofală a climatului. Exploatarea lemnului se face în continuare irațional în toate regiunile planetei și dispariția locurilor înverzite din Sahara duce acum la topirea sudului Europei.

Războiul din Ucraina demonstrează cam la ce a fost utilizată o mare cantitate de cărbune de bună calitate, dar Uniunea Sovietică folosea și turba cu o putere calorică deosebit de redusă. Este evident că industria metalurgică sovietică a fost ridicată numai pentru a obține metalele necesare în vreme de război. Energie era necesară și pentru obținerea de explozibili. Un tun de calibrul 152 mm avea o masă de 7,9 tone, dar un tanc putea să treacă de 40 și Stalin cerea producție de serie mare. Proiectilele umpleau depozite imense pentru a se putea face revoluția mondială și multe sunt astăzi întrebuințate în Ucraina. Stalin a plantat sămânța militarismului în creierul liderilor comuniști de la Beijing și aceștia topesc planeta de dragul armelor. Au trecut la asamblarea de portavioane după model sovietic pentru a trece de puterea navală a SUA. Termometrele au ajuns în vara anului 2023 să indice 52,3 grade Celsius, dar nebunia industrializării exagerate este menținută.

Obsesia dezvoltării industriale prin declararea satului drept o formă de locuire arhaică a dus la o accelerare a consumurilor de combustibili, orășeanul fiind obișnuit să trăiască bine. Pofta de viață bună și obsesia pentru arme au dus la fenomene ce schimbă zilnic fața Terrei și chiar în Rusia solul înghețat a început să se lichefieze, ceea ce pune în pericol localitățile de dincolo de Munții Ural.

Omenirea a consumat prea mult si-n mod irațional resursele unei planete ce începe să devină prea fierbinte și prea mică în raport cu poftele mulțimilor și ale conducătorilor. Mereu sunt dorite automobile și arme cât mai puternice. Este normal să se ajungă la modificarea scoarței terestre și a atmosferei.

Procesul de distrugere a Terrei este accelerat de nebunia poftelor celor ce vreau bogăție și putere cu orice preț.

Sursă imagine: Pexels