Volumul memorial “Cătălina, eroina de la Jii”, Editura B. D. Media, Târgu Jiu, 2010, semnat de Ioan Mălăescu și Dorin Brozbă1, reprezintă una dintre puținele apariții editoriale2 despre viața cunoscutei eroinei gorjence Ecaterina Teodoroiu comparată de mulți cu eroina franceză Ioana d`Arc.
Acest volum este valoros pentru că este scris dintr-o dublă perspectivă având doi autori foarte importanți. Ioan Mălăescu ( 1873-1937) a fost preot și a cunoscut-o astfel personal pe Ecaterina Teodoroiu. Manuscrisul acestuia este posibil singurul document scris despre viața eroinei din Gorj de către un apropiat al familiei Cătălinei Teodoroiu3. De altfel Ioan Mălăescu a slujit ca preot paroh în orașul Târgu Jiu, județul Gorj, în apropierea locului în care s-a născut Ecaterina Teodoriu, fostul sat Vădeni devenit cartier al municipiului Târgu Jiu.
Îmi permit să cred astfel că situarea mausoleului4 dedicat Ecaterinei Teodoroiu la doar câțiva metri de Catedrala Ortodoxă "Sfinții Arhanghelii Mihail și Gavril" din Tg. Jiu, cunoscută drept "Catedrala Sfinții Voievozi", nu este deloc întâmplătoare dacă se are în vedere că la această biserică a slujit și preotul Ioan Mălăescu (timp de 37 de ani).
Preotul iconom profesor Ioan Mălăescu5 a fost un remarcabil scriitor și om de cultură gorjean de la începutul secolului XIX care din nefericire a fost dat uitării deși a avut o activitate publicistică bogată. Această importantă carte a sa, dedicată Ecaterinei Teodoroiu, a fost publicată de către o editură, destul de târziu, în decembrie 1930, doar cu trei ani înainte de a-și da obștescul sfârșit. Volumul a fost interzis prin lege între anii 1940-1990 și a fost readus în centrul atenției abia după 20 de ani. Titlul manuscrisului semnat de Ioan Mălăescu se numea "Cătălina de la Jii". Dorin Brozbă a intrat în posesia unui astfel de volum publicat în anul 1940 (unul dintre puținele exemplare care au supraviețuit) de la Sabina Teodoriu Moruș, sora mai mică a eroinei devenită ulterior și muzeograf (timp de 40 de ani!) la Casa Memorială a Ecaterinei Teodoroiu din Tg. Jiu.
în “Cătălina, eroina de la Jii”, carte scrisă de jurnalistul și omul de cultură gorjean Dorin Brozbă, a fost, din fericire, inclus și manuscrisul preotului Ioan Mălăescu, acesta devenind și coautor al volumului respectiv. Valoarea noii cărți constă deci, mai ales în ineditul și valorosul manuscris al preotului Ioan Mălăescu, căci despre Ecaterina Teodoroiu s-au scris cărți, s-au regizat filme, s-au realizat documentare, etc. dar pe un ton neutru.
“Cătălina, eroina de la Jii”, este cartea ideală pentru a contura portretul aproape complet al Ecaterinei Todoroiu. De altfel, Dorin Brozbă recunoaște și el, la data de 8 aprilie 2010, în prefața cărții, meritul regretatului "preot Ioan Mălăescu, teologul care, din punctul nostru de vedere, este autorul celei mai tulburătoare creații, pe lângă multe altele, despre viața eroinei neamului".
În carte, imediat după prefață, urmează scurte biografii ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu și a preotului Ioan Mălăescu semnată de cunoscutul profesor și ziarist gorjean George Manoniu.
Manuscrisul preotului Ioan Mălăescu, completat cu fotografii de arhivă cât și cu informații despre Ecaterina Teodoriu și epoca sa, întregesc portretul eroinei de la Jiu care și-a cunoscut sfârșitul... pe plaiuri moldave, respectiv pe Valea Zăbrăuciorului, pe frontul Mărășeștilor.
Din paginile volumului “Cătălina, eroina de la Jii”, cititorul descoperă surprins, dincolo de ceea ce știa probabil despre Ecaterina Teodoriu ca personaj istoric și ca mit, contextul datorită căruia aceasta a fost comparată cu Jeana D'Arc a României6, află că Ecaterina Teodoriu a scris versuri în adolescență7, află chiar detalii despre povestea sa de dragoste cu ofițerul Gheorghe Manoiu și multe altele.
Ecaterina Teodoroiu este una dintre personalitățile care s-au mișcat într-un cerc restrâns din jurul Casei Regale, aceasta primind și decorația ,,Virtutea Militară de Război, clasa a II-a “ chiar de la Regele Ferdinand al II-lea8.
Cea mai mare parte a fotografiilor și a informațiilor cuprinse în volumul analizat surprind aspecte mai puțin cunoscute din viața eroinei și a epocii sale cum ar fi transcrierea certificatului de naștere sau o scrisoare a fratelui său Nicolae care a căzut pe front.
Volumul “Cătălina, eroina de la Jii” este semnată de doi autori din epoci diferite, un contemporan al eroinei și unul din prezent. Cartea o prezintă pe Ecaterina Teodoriu, prima femeie ofițer din Armata Română, în scurta sa viață eroică și receptarea acesteia la 127 de ani de la nașterea sa și 104 ani de la moarte, aceasta fiind omagiată așa cum se cuvine.
Dorin Brozbă mai prezintă și personalitatea veteranului de război Grigore Nicolescu, născut în 1890, care a luptat pe front împreună cu Ecaterina Teodoroiu și a scris despre personalitatea sa. Grigore Nicolescu este cel mai longeviv camarad de arme care a cunoscut-o pe eroina de la Jiu, acesta stingându-se din viață la 102 ani, parcă pentru a ne reaminti că trebuie să nu uităm eroii neamului.
Posteritatea i-a conferit eroinei gorjene, pe drept motiv, un loc de cinste în istoria modernă a României. Numele de "Ecaterina Teodoroiu" a fost dat unor instituții de învățâmânt ori de străzi, s-au scris cărții despre aceasta, etc. dar, așa cum se întâmplă adeseori, prin mitizarea ei avem tendința să o uităm. Și așa s-a scris și s-a publicat prea puțin despre acest excepțional exponent al eroicelor femei din România...
Cu atât mai mare este valoarea documentară a volumului “Cătălina, eroina de la Jii” care constă în faptul că cititorul o descoperă pe Ecaterina Teodoroiu așa cum era în realitate (mulțumită preotului profesor Ioan Mălăescu) și aducerea eroinei în zilele noastre (prin munca și truda profesorului și jurnalistului Dorin Brozbă) .
Volumul memorial “Cătălina, eroina de la Jii” se deschide cu o fotografie a Ecaterinei Teodoroiu (14 ianuarie 1894- 22 august 1917) și se închide sugestiv cu o imagine din 2010 a Casei Memoriale din Târgu Jiu care îi poartă numele și lângă care am făcut o fotografie. Cartea este nu doar o frumoasă și emoționantă invitație la lectură ci și un mod de a sublinia necesitatea de a-i cunoaște viața Cătălinei, tânăra născută în satul Vădeni, pe valea Jiului, privind mai dincolo de mitul Ecaterina Teodoroiu.
© Mariana Bendou
Scriitor membru LSR
Referințe
1 Jurnalistul și scriitorul Dumitru (Dorin) Brozbă, fondatorul Editurii B.D. Media, este unul dintre cei mai fervenți susținători ai culturii din județul Gorj, al tinerelor talente din domeniul folclorului, fiind organizator al unor importante festivaluri de-a lungul anilor, dar și un promotor și susținător al sportului gorjean și al echipei Pandurii Târgu-Jiu. A publicat și cărți despre personalități gorjene cum ar fi Ecaterina Teodoroiu dar și cântărețele Maria Lătărețu Maria Apostol și Filofteia Lăcătușu.
2 Pe același subiect au mai apărut cărți scrise de Ion Mocioi și cărțile colonelului Nicolae Tăutu
3 Numele real al Ecaterinei Teodoroiu. Posibil acest nume face trimitere la Sfânta Muceniță Ecaterina.
4 Mausoleul a fost realizat de către artista Milița Petrașcu (anul 1935-1936), elevă a lui Constantin Brâncuși, fiind inaugurat la 8 septembrie 1935, la ora 13, de către regele Carol al II doilea, în prezența a peste 40.000 de suflete.
5 Ioan Mălăescu (1879-1937) a fost una dintre cele mai importante personalități ale comunei Bălești, județul Gorj. A urmat cursurile școlii Primare Bălești. A absolvit studiile de seminar și Facultatea de Teologie din București. La revenirea la Târgu-Jiu a fost numit profesor la Liceul Tudor Vladimirescu din Târgu-Jiu și paroh la Biserica Sfinții Apostoli și catedrala din Târgu-Jiu. La gimnaziu și liceu a predat religia, din anul 1899 până în 1937.Cea mai mare realizare a sa rămâne „Monografia comunei rurale Bălești”, întocmită în anul 1906.
6 Comparația este susținută și de faptul, mai puțin cunoscut, că rămășițele pământești ale Ecaterinei Teodoroiu nu au putrezit ceea ce se întâmplă de obicei sfinților... Din la pagina 223 a cărții aflăm urmă-toarele: "Trupul Cătălinei a fost dezgropat și ochii tuturor s-au uimit de minune: corpul neatins de putre-ziciune se păstrase întocmai ca atunci când căzuse în fața plutonului său.Acesta este un semn al menirii divine, care a fost încredințată vitezei copile de la Jiu.
7 În carte este și o pagină de manuscris unde apar versuri pe care aceasta le semnează sub pseudonimul Lili Teodoroiu
8 Regina Maria însăși a vizitat-o pe Ecaterina Teodoroiu la un spital unde era internată, după ce a fost rănită, pentru a-i înmâna decorația și pentru a-i citi decretul regal prin care era înaintată la gradul de sublocotenent, în martie 1917.
Sursă imagine: Coperta volumului "Cătălina, eroina de la Jii" de Ioan Mălăescu și Dorin Brozbă