Perioada interbelică n-a fost studiată în perioada comunistă decât pentru a se sublinia cât de rău a fost sub stăpânirea burgheziei și a fost lăudat regimul instaurat cu ajutorul tancurilor sovietice. S-a subliniat întotdeauna că a fost o eliberare și nu o ocupație ideologică până la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.
Anuarul statistic publicat în anul 1940, mult mai stufos decât cel ce va fi redactat de autori comuniști în 1957, conține și date despre comerțul exterior al României și o preocupare a celor cu potențial economic a fost să aducă produse chimice și medicamente pentru îmbunătățirea nivelului de trai al populației. Conta și o prelucrare superioară a materialelor cu ajutorul oferit de o chimie avansată. S-a scris foarte mult că nu erau produse pe piață de origine germană din cauza crizei și a politicii Berlinului, dar în 1931 au fost cumpărate 4.111 t de produse chimice și medicamente. Statistica generală, din păcate, nu face o diferențiere pe categorii de mărfuri. Cererea a crescut în mod constant și s-a ajuns în 1932 la 5.023 t. Era prea puțin pentru ambele părți și clienții din 1937 au beneficiat de 7.087 t. Folosirea medicamentelor de origine germană a putut să îmbunătățească starea de sănătate a populației din spațiul românesc dinspre orașe spre lumea satului. Era mereu loc de mai bine, dar problemele financiare și conservatorismul persoanelor în vârstă duceau la decese care ar fi putut fi evitate. Se observă că piața produselor chimice de orice fel a fost în creștere și nu s-a resimțit ceea ce s-a numit Marea Criză Economică
Exista un drum spre progres, dar regimul nazist era format din oameni obsedați de idei și putere absolută, ceea ce a dus la un dezastru în Europa. Cum n-au avut gândire, au reușit să distrugă în câțiva ani ceea ce au realizat generații întregi timp de secole.
Sursă imagine: Sursa Zilei
