Lumea părea fericită în anul 2007, dar s-a anunțat că a început criza economică în SUA din cauza prăbușirii afacerilor din sectorul imobiliar și apoi fenomenul a fost descris la nivel planetar. Politicienii s-au plâns câ nu sunt bani și patronii erau aproape morți de foame și de sărăcie. Recesiunea ar fi ținut până prin 2012, dar multe economii nu și-au revenit nici ulterior și apoi au fost lovite de renumita epidemie de coronavirus.
Oamenii au fost convinși să creadă în aceste povești și că sacrificiile dure sunt făcute pentru un viitor mai luminos. Politicienii au pozat în salvatorii omenirii împreună cu luminații economiști, dar puțini sunt cei ce știu și înțeleg că toate nenorocirile, la fel ca-n 1929, au fost generate de către conducători și nu de către viciile sistemului capitalist de producție.
China pare un stat înfloritor în urma păstoririi țării de nivel continental de către adepții Partidului Comunist Chinez, singurul care deține adevărul absolut. Un program ambițios de construire de fabrici de stat sau particulare a fost declanșat și analiștii sunt încântați de cifrele oferite de autoritățile de la Beijing.
Informațiile disponibile în spațiul virtual explică de ce statul chinez are nevoie de bani, oțel, aluminiu și multă energie electrică. A fost modernizat în mod radical nava Liaoning și aceasta a fost comisionată în anul 2012. Este bune când se construiește un vapor ce poate să transporte marfă bună și la preț scăzut. Un colos lung de 306 m poate să cuprindă un volum ridicat de produse și viteza noului mijloc plutitor era net superioară celor clasice. Problema este că Liaoning este un portavion de origine sovietică și care din 2002 a servit drept banc de studiu pentru marinarii chinezi. A fost dezvoltat cu ultimele tehnologii din domeniul electronicii și a fost conceput să primească la bord 40 de aparate de zbor cu aripi fixe și cu rotor. A fost urmat începând din 2013 de Shandong, vapor produs din piese locale și care era conceput să servească drept bază pentru 36 de avioane și elicoptere. A devenit operațional în 2019. Al treilea portavion, Fujian, a fost declarat operațional în anul 2024 și are un deplasament de peste 80.000 de tone și grupul aerian include peste 50 de aparate.
Nu se poate spune că industria specială chineză a dus lipsă de activitate și peste 60 de avioane J-15 au fost concepute special pentru serviciu pe portavion. Astfel de aparate de zbor sunt concepute după cercetări aprofundate și au o structură de rezistență întărită în vederea rezistării la șocurile de la aterizare. Cercetările intense au pornit în anul 2006 și deja prototipul a ieșit la zbor în 2009. Jucăria periculoasă a Beijingului se pare că are masa de 17,5 t și are nevoie de 9,5 t de carburant. Încărcătura maximă de luptă poate să fie de 6.500 kg. Dacă erau asamblate avioane, obligatoriu erau pregătite rachete de ultimă generație, tehnica de pe portavioane fiind mereu actualizată cu ultimele evoluții din domeniul militar.
Conducerea de la Beijing vrea să creeze iluzia de stat dezvoltat din punct de vedere economic, cu orașe pline de zgârie-nori și cu populație fericită. Se sugerează astfel că există un fel de paradis terestru, pașnic. Realitatea a fost că există multă sărăcie dincolo de fațadele din sticlă strălucitoare și tot se visează la cucerirea lumii în numele comunismului triumfător. Liderii comuniști au rămas cu creierul bolnav de ideile inoculate de Stalin și Mao. Nu se poate scăpa din capcana trecutului și puterea morților îi ține condamnați pe oameni în așteptarea marelui război ideologic. Portavioanele sunt definite ca arme supreme de izbire în războiul naval și China a format deja două grupări de luptă, Liaoning fiind util pentru formarea echipajelor. Totuși, propulsia este asigurată de petrol scump și inflamabil, ceea ce nu este pe gustul liderilor roșii. Următoarele nave trebuie să fie cu propulsie nucleară și cel puțin egale cu modelele americane. Este explicabil de ce se dezvoltă industria grea în statul asiatic.
Sursă imagine: Wikimedia Commons