Cartea specialistului american Samuel Huntington din 1993 a fost primită cu răceală de către mulți savanți contemporani și de către unii politicieni, ceea ce este absolut normal la o lucrare genială. Evenimentele din ultimul timp confirmă din plin cele scrise de cel care a trecut în lumea de dincolo în anul 2008.
Conflictul din Ucraina a început în ziua de 24 februarie 2022 prin intrarea tancurilor rusești pe teritoriul unui stat în care „omuleții verzi” au tot comis subminare și formarea de detașamente înarmate cu program separatist. A început astfel în forță un conflict între Moscova căzută în trecut, promotoare a unei combinații între naționalism rusesc, ortodoxie și comunism, și Ucraina, stat care era deschis spre o colaborare cu Occidentul european și cu SUA. O falie etnică și politică a apărut de-a lungul graniței nordice și apoi continuă de-a lungul unei fâșii militare ce delimitează spre vest regiunea industrială a Donbass-ului. Evenimentele militare în curs, indiferent de final, nu vor duce la o apropiere între cele două popoare aflate în conflict. Falia este marcată și spre Belarus de o linie de fortificații cea care va rămâne o vreme și care i-a convins pe liderii militari de la Minsk că nu este prea sănătos să se amestece în războiul sângeros. Falia dintre civilizația occidentală și cea rusească - ortodoxă continuă de-a lungul frontierei Uniunii Europene până la contactul cu apele înghețate din nord. Este o linie marcată de sârmă ghimpată și de puncte de graniță închise. Libertatea de mișcare și schimburile comerciale au fost drastic limitate din februarie 2022.
Limesul ucrainean, plin de tranșee, sârmă ghimpată, mine și drone, ține pe loc masele de populație fanatizată de conducerea de la Moscova, mereu dornică să-și extindă teritoriul controlat spre vest, un fel de politică pentru obținerea de Lebensraum pentru un oraș ce este o capitală-pântece. Consumă mult și produce puțin pentru restul populației, multe bunuri fiind numai cu destinație militară.
Epavele a cel puțin 2.234 de tancuri rusești nimicite in mod sigur până la 27 iulie 2024 și așezările ucrainene distruse sunt o dovadă a ceea ce poate să genereze un război între două civilizații. Dictatorul de la Kremlin i-a depășit în duritate pe cei care au vrut să împingă liniile de civilizație în Afganistan și duce acum un fel de cruciadă împotriva lumii occidentale de unde i-au venit bani și tehnologii. Creierul politic rus este mereu opus vestului, dar marele pericol vine dinspre est.
O altă falie civilizațională este în zona Israelului, stat ce poate să fie mama tuturor problemelor omenirii. Regiunea este deosebit de seismică din punct de vedere militar și faliile religioase și etnice înconjoară micul teritoriu în care s-au refugiat evreii după aproape două mii de ani de persecuții și migrații. Problema este că se întâlnesc în regiune două religii monoteiste dure, militante, și nu există cale de împăcare. Ostilitățile începute în anul 2023 sunt doar un episod din luptele intensificate din 1948, anul înființării statului Israel, și victimele proaspăt adăugate pe lungă listă impun o rupere între cele două civilizații ce au în comun un punct deosebit de sensibil, un fel de capsă cu fulminat de mercur: Ierusalimul. Orașul este revendicat se trei religii monoteiste și este o problemă mondială ce nu se poate rezolva decât prin război, pacea fiind doar o perioadă a acumulării de energii, adică de arme și muniții.
Rebelii Houthi se agită în Yemen și atacă vapoarele ce trec spre sau dinspre Canalul Suez. Se consideră luptători pe calea lui Allah, ceva obișnuit în lumea islamică, dar nu sunt decât pioni ce fac parte din veșnicul joc mortal al faliei dintre musulmanii sunniți și cei șiiți. Iranul încearcă să modifice limitele faliei religioase în toate direcțiile și să se formeze un imens imperiu în jurul ideilor definite drept unicul adevăr absolut. De peste două milenii sunt împinși bărbații din Asia sudică pentru a satisface poftele celor care stăpânesc centrul de putere iranian. Sunt cunoscute la nivel legendar expedițiile împotriva lumii grecești, bătălia de la Maraton din anul 490 î. Hr. fiind renumită pentru dezastrul forței expediționare. Limitele vestice ale Iranului actual sunt inacceptabile și trebuie să fie împinse întâi subversiv până la Marea Mediterană.
O altă falie vizibilă pe Terra este cea dintre lumea sinico-comunistă și restul lumii asiatice. Trece printre cele două Corei, unde sunt în continuare sisteme de fortificații moștenite din timpul Războiului Rece și apoi continuă spre sud până la limitele Marii Chinei de Sud, deja fiind făcute presiuni economice și militare asupra statului filipinez. Taiwanului este acel măr roșu ce trebuie să cadă după o blocadă asemănătoare cu strângerea din partea unui șarpe constrictor. Acum este în acțiune dragonul roșu. Japonia, Filipine, Coreea de Sud și Vietnamul sunt amenințate în mod direct și falia silnică trebuie să se miște pe măsură ce crește disperarea după resurse și piețe de desfacere. O mare de 3.500.000 km² este prea mică pentru Beijing, cel ce vrea să împingă limitele statului comunist și-n Asia Centrală, adică să intre în contact cu civilizația musulmană turcică.
Omenirea este împărțită în civilizații mari și teritorii mici, unite cu forța de anumite centre de putere, dar oricând pot apărea faliile generatoare de războaie devastatoare. Totul este în mișcare.
Sursă imagine: Wikimedia Commons