Anuarul statistic al României nu este o carte prea plăcută de citit din cauza mulțimii de date și doar ceva istorici, economiști și politicieni mai au timp să lectureze informațiile oferite sub forma unui fluviu uriaș. Statul comunist era de tip centralizat și cărțile au fost deosebit de voluminoase, cu excepția ediției din 1957, prima după a doua conflagrație mondială. Au fost concepute să demonstreze superioritatea economiei de tip socialist și unele detalii erau înfrumusețate pentru acoperirea mizeriei conducătorilor impuși cu tancul venit de peste Prut.
Chiar dacă informațiile oferite spre tipărire erau verificate cu grijă de către tot felul de cenzori, datele imprimate au rămas peste decenii pentru a sublinia cât de ineficiente erau măsurile luate de către autoritățile ce aplicau economia științifică de tip marxist. Comerțul exterior al unui stat este cel ce aduce materii prime ieftine și generează venituri deosebite prin vânzarea produselor industriale la prețuri cât mai bune. România populară nu respecta aceste principii ce erau prea capitaliste. Dimpotrivă. Se făcea totul pentru ajutorarea lumii socialiste și nu conta situația maselor populare. Se făcea comerț cu Albania și la nivelul anului 1960 schimburile au ajuns la 16,1 milioane lei valută, un sistem de calcul al epocii comuniste până la apariția crizei din 1980. Era o sumă derizorie din total, dar România exporta de 11,7 milioane și importa doar de 4,4. Anul următor a fost și mai rău. Au fost 7,8 milioane pentru numai 2,4. Dacă s-a ajuns la ceva beneficii în 1962, 1963 și 1967, situația a devenit catastrofală în 1968 cu un raport de 23 la 15,2 milioane de lei valută. Românii munceau pentru a menține și statul de la Marea Adriatică pe o linie de plutire, Tirana construind tot felul de cazemate ca o cetate asediată.
Dacă sunt comentarii la aceste afirmații, analizarea relațiilor cu Vietnamul comunist este și mai interesantă prin concluzii. Conducerea de la București a trimis mărfuri de 26,8 milioane și a primit de 12,9 milioane lei valută în anul 1960. Anul următor a fost un raport de 25,8 la 15,4.
Liderii comuniști de pe malurile Dâmboviței au dus o politică total împotriva neamului românesc și au finanțat tot felul de fantezii politice la nivel planetar. Țineau populația într-un lagăr și spuneau că fac o lume mai bună.
Sursă imagine:Fototeca online a comunismului românesc, 41/1970
