nava mircea
1

Comunismul și moștenirea burgheză în România

Ionel-Claudiu Dumitrescu | 30 Mai 2024 | Nr. 653

Populația de astăzi a României crede că totul a fost construit la ordinul lui Nicolae Ceaușescu și că nu s-ar fi construit ceva dacă nu era acest conducător impus de către tancurile sovietice. Cum Istoria nu este o materie prea iubită în afara unor povești frumoase, mulțimile nu sunt interesate să citească și să înțeleagă ceva din trecut. Rămân la idei puține, simple și greșite.

România comunistă a fost acel stat care a profitat din plin de moștenirea României Mari și, în același timp, a făcut totul în vederea ștergerii din memorie a epocii burgheze. Armata socialistă a folosit din plin armamentul lăsat moștenire după Al Doilea Război Mondial. Tunul antitanc de calibrul 75 mm produs la Reșița a fost bine proiectat și a fost apreciat de militari, ceea ce a impus modernizarea gurii de foc și-n epoca Nicolae Ceaușescu. A fost utilizat până-n 1998. Artileria grea a fost definită drept Dumnezeul câmpului de luptă modern de către Stalin și comuniștii români au respectat ideile stăpânului de la Kremlin. Obuzierele Škoda de calibrul 150 mm au fost apreciate pentru puterea de foc și au fost păstrate în înzestrare și după evenimentele din decembrie 1989. Cel mai răspândit obuzier din dotarea divizioanelor românești a fost tot un produs Škoda, calibrul 100 mm, model 1934. Era capabil să lanseze proiectile de 16 kg și putea astfel să fie folosit pentru oprirea atacurilor inamice sau pentru lovirea infanteriei din tranșee. Au fost înlocuite treptat cu obuziere sovietice de calibrul 122 mm, dar au mai fost păstrate în dotare până la căderea regimului și mai aveau aparatele de ochire originale.

Generațiile de marinari militari s-au format pe bricul Mircea, navă cu motor și vele de o eleganță deosebită. A rămas în funcțiune și astăzi, cu modernizările și reparațiile necesare. Este una din cele mai frumoase nave-școală din lume. Nu este o construcție din comunista eră, ci a fost comandată la un șantier naval german și a fost primită de flota României Mari în anul 1939.

O moștenire importantă a fost și-n domeniul industrial, dar se trece prea ușor cu vederea ceea ce a lăsat în urmă burghezia. Un automotor a ars în septembrie 2023 la intrare în gara din Oradea și știrea ar putea să pară lipsită de importanță în noianul de date din epoca internetului. Mașina feroviară a fost asamblată la capacitatea industrială a renumitului Nicolae Malaxa și a fost folosită pe liniile secundare. Războiul a dus la distrugerea unor exemplare, altele au ajuns prin Uniunea Sovietică și cele rămase și-au făcut datoria până la incidentul din 2023. Uzura fizică și-a spus cuvântul și au fost retrase din circulație. Orașul București a funcționat parțial cu energia furnizată din iunie 1930 de Hidrocentrala Dobrești, cea care dispunea de tehnică austriacă și trimitea energia electrică printr-o linie aeriană de 110.000 V. A rămas cea mai puternică din țară până la intrarea în funcțiune a celei de pe Bistrița în 1960. S-a folosit munca salariată. Capitala era aprovizionată și de termocentrala Grozăvești, cea care asigura stabilitatea sistemului energetic din interiorul principalului consumator din România.

Autoritățile comuniste au profitat de bogățiile țării și au dus o politică de jaf în numele unei ideologii străine de neam și de realitate. Sunt numai câteva exemple din ceea ce a exploatat regimul comunist în timp ce aparatul de propagandă făcea totul în vederea ștergerii amintirii epocii interbelice. Mulți sunt cei care cred că numai cei aduși la putere cu ajutorul tancurilor sovietice au făcut ceva pozitiv pentru locuitorii de la nord de Dunăre și din Dobrogea, dar adevărul este încă ascuns sub munții de maculatură ideologică.

Sursă imagine: Wikimedia Commons