Data de 4 martie a anului 1977 va rămâne în istorie drept o amintire sumbră pentru țara noastră. În acea zi, la ora 21:22, s-a produs un puternic seism cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter, cu epicentrul în zona seismică a Vrancei. A fost al doilea cel mai puternic cutremur din istoria românească a secolului XX. Cele mai mari pagube s-au produs în capitală, unde s-au prăbușit peste 30 de clădiri, au fost 1500 de persoane decedate și peste 11 000 de persoane au fost rănite. Au avut însă de suferit și numeroase județe din regiunea de sud și de est a țării. Cataclismul a luat prin surprindere statul socialist român, chiar a doua zi constructori, ingineri proiectanți și cercetători în domeniul construcțiilor s-au reunit în vederea expertizării clădirilor avariate de cutremur. În stilul caracteristic socialist, totul a fost făcut rapid, fără cercetări aprofundate, tovarășul Ceaușescu anunțând într-un discurs din luna martie că este necesar să fie șterse urmele devastatorului cutremur până la data de 1 mai a aceluiași an. Era o perioadă scurtă de timp, un termen imposibil de respectat.
Deși atât radioul cât și televiziunea au fost depășite de evenimente, deoarece erau obișnuite cu un control strict și nu au putut oferi informații în primele ore de la producerea dezastrului, Europa Liberă a fost una dintre sursele principale de informare, situația a fost diferită în presa vremii, a căror pagini a găzduit zile la rând informații referitoare la dezastrul provocat de cutremur. Astfel, în numărul 10744, anul XLVI, din data de 6 martie 1977 a ziarului Scânteia, s-a publicat un articol cu privire la efectele seismului, demersurile pentru salvarea victimelor și asigurarea spațiilor de cazare pentru persoanele rămase fără locuință. Sub titlul ''Primele mărturii despre proporțiile dezastrului'', Scânteia relata pagubele din București, unde s-au prăbușit 32 de blocuri de locuințe, alte peste 130 de blocuri au fost grav avariate, iar nouă unități spitalicești au fost scoase din funcțiune. Tot pe prima pagină este evocat efortul și implicarea conducătorului țării: „Tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a aflat ieri încă din primele momente ale reîntoarcerii în patrie, în locurile din capitală care au avut cel mai mult de suferit de pe urma cutremurului”, conducătorul dorind să ilustreze exemplul personal “de dăruire comunistă” și profund umanism în fața dezastrului produs. Trebuie menționat faptul că la momentul producerii seismului, liderul comunist se afla în Africa, în Republica Federală Nigeria, la un dineu organizat de președintele Nigeriei.
Alte publicații cu titluri rezonante referitoare la dezastrul cutremurului au fost: Informația Bucureștiului, în numărul 7302, anul XXIV, unde se face referire pe prima pagina la criticile aduse de conducătorul țării în ședința Comitetului Politic Executiv al C.C. privind desfășurarea acțiunii de salvare a supraviețuitorilor din imobilele prăbușite. Tot pe prima pagină regăsim o fotografie cu Nicolae Ceaușescu care se afla în inspecție în capitală, în una dintre zonele afectate de cutremur. Conținutul ziarului prezintă detaliat măsurile întreprinse de autorități în cele fiecare dintre cele opt sectoare administrative și încercarile de salvare ale oamenilor aflați sub dărâmături. În numărul 8864, anul XXXIII al ziarului Scânteia Tineretului, din data de 5 martie 1977, prima pagină oferă informații privind decretul prezidențial privind instituirea stării de necesitate pe teritorul Republicii Socialiste România și mesajul tovarășului Nicolae Ceaușescu, știri ce se regăsesc aproape în totalitate și în paginile ziarului Informația Bucureștiului. Mesajul conducătorului țării are caracter propagandist și încurajator, se pune accentul pe eforturile PCR pentru ajutorarea persoanelor sinistrate și normalizarea situației la nivelul întregii țări. Îndemnul lui Ceaușescu este de calm și unitate, în fața acestui moment atât de greu. În cuprinsul ziarului sunt ilustrate fotografii ale dezastrului post-cutremur. Prima pagină a publicației bilunare Tribuna României, din data de 15 martie 1977, numărul 105 prezintă șapte fotografii diferite ce creionează avariile din București rezultate după cutremur. Tot pe prima pagină este prezentat un bilanț al victimelor și imobilelor avariate la nivelul întregii țări. Cuprinsul ziarului prezintă fotografii de o bună claritate ce redau daunele făcute de cutremur și operațiunile de salvare întreprinse. Ziarul prezintă de asemenea mărturiile supraviețuitorilor și declarațiile făcute de conducătorul român față de jurnaliștii români și străini, referitoare la urmările seismului și măsurile de refacere a țării.
În concluzie, sub presiunea controlului strict, articolele publicate în presa vremii privind măsurile adoptate în urma cutremurulul au încercat să prezinte doar aspectele pozitive și să reliefeze implicarea și devotamentul partidului comunist, mereu în ajutorul locuitorilor. Cu toate acestea, adevăratul merit pentru salvarea de sub dărâmături a multora dintre oameni aparțin pompierilor și militarilor.Pentru Ceaușescu, cutremurul a reprezentat un bun pretext pentru a demara politica de sistematizare a capitalei. Au fost demolate biserici și cladiri istorice pentru a face loc construirii unor noi edificii.
Anexe
Bibliografie
4 Martie. 21:22:22. Ce a scris presa comunistă în prima zi după tragedia din 1977, disponibil online la https://miscareaderezistenta.ro/actualitate/cutremur-1977-40-de-ani-25781.html, accesat la 25.01.2021;
43 de ani de la cutremurul din 1977 | Cum au relatat ziarele vremii cel mai distructiv seism din România!, disponibil online la https://www.libertatea.ro/stiri/cutremur-4-martie-1977-ziare-bcub-2900936, accesat la 25.01.2021;
Coșmarul care îi bântuie pe români: cutremurul din 1977. Ce scria presa comunistă imediat după seism, disponibil online la https://evenimentulistoric.ro/cosmarul-care-ii-bantuie-pe-romani-cutremurul-din-1977-ce-scria-presa-comunista-imediat-dupa-seism.html, accesat la 25.01.2021;
42 de ani de la cutremurul din 1977, disponibil online la https://www.rador.ro/2019/03/04/42-de-ani-de-la-cutremurul-din-1977/, accesat la 25.01.2021;
Cutremurul din 4 martie 1977, disponibil online la https://mobee.infp.ro/despre-cutremurele-din-romania/cutremurul-din-4-martie-1977, accesat la 25.01.2021.
Sursă imagine: Kanal D