cutremurul din turcia 2023
1

Cutremurul din Turcia și lecțiile uitate ale istoriei

Ionel-Claudiu Dumitrescu | 6 Februarie 2023 | Nr. 46

Fenomenele tectonice au fost șocante pentru omenire din cele mai vechi timpuri și au fost puse în seama unor zei ce se enervau pe comunitățile de păcătoși. Furia lui Poseidon trebuia domolită prin sacrificii, rugăciuni publice și ridicări de temple. Dumnezeul creștinilor și Allah îi pedepseau pe enoriași pentru orice faptă ce era interzisă de cărțile sfinte și lista păcatelor era foarte lungă.

Oamenii alegeau locurile pentru sate și orașe în funcție de condițiile geografice favorabile. O câmpie fertilă și un loc favorabil pentru comerț, un golf sau o intersecție de drumuri, erau alese pentru construirea unor adevărate bijuterii ale arhitecturii. Antichitatea romană a fost o epocă de înflorire și templele erau realizate din cele mai dure roci și modelate după cum dictau interpretările religioase din epocă. Orașele romane erau renumite pentru condițiile superioare de viață, locuitorii având la dispoziție apă curentă, băi, blocuri, drumuri pavate, biblioteci, teatre și amfiteatre. Era un mediu artificial ce părea să aducă ocrotire și fericire. Asia Mică și Orientul Apropiat au fost descrise pe larg de renumiți scriitori și aici se afla o parte din cele șapte minuni ridicate de mâna omului.

Regiunea a fost interesantă pentru oameni din etnii diferite deoarece treceau multe rute comerciale pe unde soseau produsele asiatice cu o valoare ridicată. Câmpiile fertile de lângă coasta Marii Mediterane și de-a lungul Eufratului ofereau recolte bogate pentru traiul zilei și schimbul de mărfuri. Pădurile ofereau lemn bun pentru construirea de corăbii. Cum memoria socială este de scurtă durată, oamenii uitau de zguduirile produse de seisme și construiau exact pe același loc, chiar și atunci când solul crăpa sau se lichefia.

Turcia contemporană a cunoscut un fenomen accelerat de dezvoltare economică deoarece a colaborat intens cu firme de prestigiu după încheierea ultimului război mondial. Apariția fabricilor a atras forță de muncă din mediul rural și a sporit nevoia de locuințe. S-a produs un fenomen de urbanizare rapidă, ceea ce a favorizat afacerile din domeniu imobiliar. S-a construit mult și pentru maximizarea profitului.

Regiunea din sudul Turciei a progresat în urma exporturilor de produse agricole exotice spre Europa și prin sosirea valurilor de turiști. Minereul de fier a dus la dezvoltarea provinciei Hatay. Populația a crescut rapid în urma progreselor medicale și a natalității ridicate. Au înflorit orașele din sudul Turciei și părea să fie o epocă de huzur pentru localnici până când a venit ziua de 6 februarie 2023. Un cutremur de 7,9 grade pe scara Richter a lovit localități precum Șanliurfa și Gaziantep. Undele n-au fost oprite de frontieră și au lovit așezările din Siria. Au urmat numeroase replici și apoi a lovit un alt șoc de 7,5 grade, ceea ce a amplificat distrugerile. Au fost seisme de suprafață și valurile de unde au provocat intrarea în rezonanță a clădirilor înalte ce s-au prăbușit precum un castel din cărți de joc.

Autoritățile și localnicii nu s-au gândit că locuiesc într-o zonă seismică și a contat numai cifra de afaceri. Avertismentele geologilor n-au contat. Aceștia au spus că Falia est-anatoliană a început să dea semne de activare și că se impune prudență în ceea ce privește extinderea clădirilor pe verticală și mărirea camerelor. Lecțiile Istoriei nici nu contează în ochii maselor. Este păcat să se învețe ceva din trecut. Orașul Antiochia a fost lovit în anul 115 din plin și au fost vreo 260.000 de victime. Era să piară chiar împăratul Traian, cel ce se pregătea de războiul cu parții. Zeița Tyche, a norocului și a prosperității, n-a fost suficient de puternică pentru ocrotirea localnicilor. Timpul a trecut și același oraș a fost lovit devastator în anul 526 și iar au fost vreo 250.000 de victime. Tot în zonă se află un alt pericol ascuns în adâncuri. Este vorba de falia care generează Marea Moartă (Falia Transformarea Mării Moarte) și care a generat în 1138 dezastrul de la Alep, printre cele mai ucigătoare din istorie prin cele circa 230.000 de victime. Prăpădul lovește până în sudul Turciei și se resimte spre sud în Liban. A revenit în forță în 1822. Lista dezastrelor este lungă și aparatele speciale înregistrează mereu un tremur al scoarței terestre.

Întâlnirea celor două sisteme tectonice favorizează acumularea de energie și aceasta este disipată periodic. Sunt în zonă trei plăci tectonice mari ce se ciocnesc de Placa anatoliană și provoacă sfărâmarea rocilor de la suprafață până-n adâncuri. Este chiar posibil să se producă descărcări timp de luni sau chiar ani. Forțele telurice sunt devastatoare și nu țin cont de viețile, afacerile și credințele oamenilor.

Sursă imagine: CNBC