Mulți se întreabă cum s-a destrămat atât de repede lagărul construit în jurul ideilor lui Iosif Vissarionovici Stalin și explicațiile cât mai savante au venit în valuri. Cea mai simplă a fost trecută cu vederea și a pornit din data de 4 ianuarie 1980. Nu venea din interiorul lumii noi și nu părea să fie ceva deosebit.
Era o zi rece de Iarnă, banală, omenirea fiind interesată să petreacă plăcut timpul la începutul unui nou an. Președintele SUA a luat atunci o decizie cu un impact devastator: exporturile de cereale și de tehnologie spre lagărul socialist erau suspendate în urma invaziei din Afganistan. Conducerea de la Washington a observat că Moscova tot de cuceriri în numele revoluției mondiale a rămas interesată și a dezlănțuit un conflict care ar fi putut să ducă trupele cu steaguri roșii tocmai pe malurile Oceanului Indian, ceea ce ar fi dus la o capturare a Indiei în sfera comunistă.
Măsura administrativă de limitare a comerțului cu lumea ce promitea distrugerea lagărului capitalist încă de la întemeiere a avut consecințe devastatoare asupra economiei centralizate, planurile stabilite de politruci neputând fi atinse. Mihail Gorbaciov a lansat programe de modernizare pe baza unor idei noi și a fost lăudat pentru perestroika, dar fabricile nu mergeau cu cuvinte. Nivelul de trai s-a prăbușit și s-a ajuns la descompunerea din 1991.
Cum economia socialistă era una artificială, centrată pe industria grea și cea chimică, sancțiunile americane au avut impact devastator asupra populației din vastul imperiu ideologic. Cel mai vizibil a fost efectul în cazul Ungariei. Dacă în 1980 a mai fost înregistrată o creștere de 3.318 de persoane, s-a ajuns în 1981 la creștere negativă. A scăzut populația cu 1.867 de oameni sau echivalentul unei comune. Nu era ceva îngrijorător în raport cu totalul populației de peste 10 milioane de suflete, dar fenomenul a continuat în ritm de coșmar pentru politrucii menținuți la putere ci ajutorul tancurilor sovietice. Anul 1982 a rămas în istorie prin dispariția a 10.759 de maghiari, un salt deosebit în raport cu ceea ce se întâmplase în 1981. A urmat ajungerea la cota 21.385 în 1983. Populația a simțit pe propria piele fenomenul de recesiune economică și cuplurile au decis că nu este cazul să aibă mulți copii. Natalitatea s-a prăbușit în timp ce mortalitatea a crescut. Baza piramidei demografice s-a îngustat, ceea ce însemna o diminuare a potențialului militar al statului din pustă.
Bulgaria avea un nivel de trai destul de bun în cadrul lagărului comunist, mâncarea nefiind pe cartelă ca-n România socialistă, și se înregistra o creștere demografică de 30.240 de persoane în anul 1980. S-a produs o scădere accelerată și doar un surplus de 5.387 de cetățeni a mai fost consemnată de statisticieni în 1989. Era deosebit de puțin din punct de vedere demografic și epuizarea trupurilor prin tot felul de experimente a dus la apariția creșterii naturale negative din 1990.
Deciziile de război luate la Moscova în cursul anului 1979 de gruparea Brejnev a dus la o catastrofă demografică în lumea comunistă. Efectele se simt și astăzi. Conducătorii pot cădea în trecut atunci când nu pot raționa și aplică ideile predecesorilor decedați de multă vreme. Popoarele suferă din cauza celor care vin la putere, nu gândesc, dar vor cu orice preț să păstreze demnitățile aducătoare de venituri și de slavă.
Liderii comuniști au gândit exact ca Stalin, dar n-au bănuit cât de devastator poate să fie un război economic, o blocadă economică putând duce la stafidirea popoarelor prin lipsirea de produsele fundamentale necesare traiului. Fenomenul de globalizare permitea sosirea de alimente și medicamente, dar fluxurile de mărfuri au început să se diminueze și nu erau suficiente pentru oameni și fabrici. Sateliții Uniunii Sovietice au cedat primii și apoi a căzut și bastionul comunismului. A avut la dispoziție resursele naturale din belșug și creșterea demografică era susținută de populațiile musulmane din Asia Centrală și din Caucaz, dar acestea nu erau un motor al sistemului. Au fost absorbite și energiile sateliților cuceriți din 1944.
Sursă imagine: Wikimedia Commons