case în construcție
1

Câteva interpretări despre locuințele din România

Ionel-Claudiu Dumitrescu | 20 Februarie 2023 | Nr. 62

Presa scrie astăzi pe orice temă și sunt foarte interesante informațiile despre numărul de locuințe din țară. Apar mereu date despre insuficiența caselor și că există o supraaglomerare în proporție de 45,1%. România este astfel fruntașă în Uniunea Europeană la capitolul caselor mici cu mulți ocupanți. Se ajunge astfel rapid la ideea că românii sunt printre cei mai săraci oameni din puternica uniune.

Datele statistice ale statului român arată o altă situație. Au fost înregistrate la sfârșitul anului 2021 9.587.200 de unități de locuit, ceea ce ar însemna cam doi oameni sub un acoperiș. Aglomerație există pentru că sunt moștenite garsonierele și apartamentele din perioada comunistă, multe fiind un fel de celulare. Populația are tendința să se concentreze în mediul urban pentru a profita de traiul mai bun și mai comod. Adevărul este că România are prea puțini locuitori în raport cu spațiul locativ disponibil. Densitatea scade de la o zi la alta în urma creșterii mortalității. Nici măcar nu sunt șanse pentru o durabilitate a gospodăriilor prin faptul că nu sunt cel puțin doi maturi și un copil. Ar fi necesari chiar peste doi copii de familie pentru a asigura stabilitatea demografică a așezărilor. România are prea puțini oameni pentru câte case sunt. În plus, nu sunt înregistrate corect suprafețele utile și astfel apar date absolut eronate. Dacă se face o simplă excursie prin țară, s-ar vedea imediat pădurile de vile care au și câte trei etaje. Au crescut în preajma marilor orașe, în comunele învecinate sau chiar în spațiul urban. Se adaugă blocuri impresionante prin dimensiuni și arhitectură.

România are mai multe locuințe decât Bulgaria locuitori și tinde la o egalizare cu cea a Ungariei. Problema este că sunt prea multe plecări de tineri în străinătate și este absolut normal să se reducă numărul de case în mediul rural prin ruinare. Spațiile locative sunt, dar se preferă migrarea spre zonele dezvoltate economic și este absolut normal să apară concentrări umane în jurul unor orașe precum București, Timișoara, Cluj Napoca, și Oradea.

Corupție ajută din plin să nu fie datele statistice corecte. Au fost cerute valuri de autorizații pentru renovări și au apărut construcții impozante ce mai păstrează un perete din vechea clădire de ochii oficialilor sau de cei ai vecinilor dornici de pârât. Populația României se rarefiază pe zi ce trece și creste spațiul locuibil numai prin declinul demografic. Totuși, fostul dictator comunist a lăsat o grea moștenire prin ridicarea blocurilor făcute cu un economie de materiale. Există o prevedere în directiva din 2 iunie 1947 să fie făcute locuințe cât mai mici, fără spații excedentare și de depozitare. Oamenii erau astfel dependenți de regim și nu se puteau revolta cu șanse de succes. Autoritățile de la București au aplicat cu o energie demna de o cauză mai bună această prevedere stalinistă și a trecut la dărâmarea clădirilor vechi în numele ideii de sistematizare. S-a produs astfel o concentrare forțată a populației sub masca oferirii de locuințe din grija partidului de stânga. Așezările au fost mutilate de excavatoare și buldozere pentru a se ridica mici locuințe suprapuse și cu oamenii dependenți de rețelele de aprovizionare cu apă, gaz natural și electricitate.

Românii recuperează rapid deceniile comuniste de întârziere și se construiește mult în continuare, poate nu cât de mult vor specialiștii în imobiliare, economie și statistică. Problema este că nu mai sunt suficiente persoane pentru ocuparea camerelor noi, imaginea falsă de ocupare fiind dată de deținerea mai multor spații imobiliare de aceeași familie. Viitorul se anunță cu ruinarea satelor și a orașelor monoindustriale. O să urmeze și cele mari în funcție de cât de interesante sunt din punct de vedere economic.

Sursă imagine: Epoch Times Romania