Revoluția industrială a început în secolul al XVII-lea în Anglia și forța de muncă umană și animală a început să fie înlocuită treptat de cea a aburului rezultat prin arderea cărbunelui. Motorul cu ardere internă a revoluționat transporturile și petrolul a devenit sângele economiei în secolul al XX-lea. Consumul de combustibil fosil a tot sporit pentru a crește veniturile firmelor și pentru menținerea unui nivel de trai ridicat. Lignitul, un cărbune inferior calitativ, a devenit hrana termocentralele.
Electricitatea este o formă de energie definită drept curată și oamenii de afaceri au constatat că instalațiile electrice permit miniaturizarea tehnicii și maximizarea profitului prin reducerea cantității de materii prime utilizate în procesul de producție. Dezvoltarea electronicii a implicat extinderea rețelelor de distribuție până-n cele mai izolate comunități, dar procesul nu este încheiat în statele definite drept sărace.
Sistemele energetice au fost dezvoltate în Europa prin folosirea rezervelor imense de cărbune din Anglia, Germania, Belgia, Polonia sau Rusia. Forța apei a fost valorificată prin construirea de hidrocentrale de mare putere. Foamea de energie a dus și la apariția construcțiilor hidrotehnice de mică putere. Atomul părea o sursă inepuizabilă de energie și care era aparent curată. Centralele nucleare funcționau permanent și asigurau stabilitatea sistemului energetic.
Creșterea consumului de combustibil fosil a dus la o masivă poluare și a fost normal să apară ecologiști și chiar partide denumite verzi. Politicienii europeni s-au întrecut în luarea de măsuri pentru reducerea degajărilor de dioxid de cărbune și de particule toxice, ceea ce a dus la o perfecționare deosebită a motoarelor pentru autovehicule și filtrele speciale s-au generalizat. Ecologiștii au simțit că pot și mai mult și au început să ceară închiderea centralelor nucleare, mai ales că au fost accidentele de la Cernobîl și Fukushima. Au fost luate în vizor și termocentralele pe bază de cărbune și acestea au început să fie închise și demontate. Este evident că aerul din Europa a devenit mai curat și astfel nu mai este afectată natura prin ploi acide. Plămânii nu mai sunt afectați de particulele toxice ce ies din coșurile înalte de sute de metri. Au fost acceptate centralele pe bază de gaze naturale, ceea ce a dus la o periculoasă dependență de Rusia, stat care mereu a avut o politică de distrugere a puterilor vecine și de expansiune.
Culmea este că mișcarea ecologistă a dus o politică de subminare a Uniunii Europene prin distrugerea sistemului energetic și din ce în ce se discută despre o pană de curent generalizată. Se recomandă trecerea la automobile electrice, cele ce vor avea nevoie de multă energie, și încărcarea se va produce începând cu seara. Actualele generatoare de putere abia fac față cerințelor într-o perioadă în care motoarele termice sunt majoritare.
Tot din motive ecologice și energetice au fost relocate industriile poluante către alte regiuni. Continentul a ajuns dependent de importurile venite de peste mări și țări și lipsesc astfel multe locuri de muncă.
Este interesant de observat că europenii au dat dovadă de o naivitate împinsă la extrem. Au inventat ideea de ecologie și au transformat-o în fanatism în timp ce China si-a sporit producția de cărbune până la 3,9 miliarde de tone. Nici măcar nu mai contează ce fac europenii pentru că este ars cel mai prost cărbune pentru funcționarea capacităților de producție din India. Consumul de cărbune nu cunoaște întrerupere și sunt practic doi vulcani în erupție și care schimbă clima planetei.
Scăderea producției de energie a dus în mod normal și la cea de armament și s-a văzut în timpul crizei din Ucraina că stocurile de muniții sunt scăzute, absolut insuficiente pentru un război modern. Rusia are o bază energetică pentru producții de masă și așa se explică de ce își permite un consum de câte 60.000 de proiectile pe zi.
Politicienii europeni parcă vor să demonstreze că pot face orice împotriva populației din vasta uniune suprastatală. Dacă se ține cont că sunt o mulțime, este normal să fie luate decizii eronate.
Sursă imagine: Yale Environment 360