navă clasa habsburg
1

Fefeleaga, Viena și Budapesta

Ionel-Claudiu Dumitrescu | 18 Martie 2024 | Nr. 536

Preotul Ion Agârbiceanu a fost trimis să slujească în zona Munților Apuseni și a găsit comunități rurale sărăcite de politicile autorităților austro-ungare, cele ce erau interesate să exploateze forța de muncă ieftină a localnicilor pentru a smulge din adâncuri rocile pline cu metale prețioase pentru dezvoltarea centrelor urbane definite drept industrializate și moderne. Nuvela Fefeleaga a fost publicată și a prezentat drama unei familii de moți, cei ce munceau pentru a asigura prosperitatea ziselor elite ale prădătorilor din centrele de putere. Nuvelele autorului român au surprins lupta pentru supraviețuire din perioada 1906-1910, epocă în care împăratul habsburgic visa să transforme statul într-o mare putere. Totuși, supușii Dublei monarhii plecau fără să se uite înapoi și se refugiau în SUA sau chiar în America de Sud. Oriunde în lume era mai bine pentru cei ce erau exploatați de cele două populații dominante. Mai ales politica de maghiarizare a generat o stare de ură etnică și prosperitatea americană atrăgea oricum ca un magnet privirile maselor.

Sărăcia din imperiul ce investea foarte mult în gigantice și luxoase clădiri aducătoare de prestigiu era menținută prin construirea unei flote de război cu care să se treacă de la pretențiile asupra Mării Adriatice la cele din Marea Mediterană. Unii strategi începeau să viseze la dominație mondială și numai cu ajutorul navelor cuirasate și dotate cu tunuri grele se putea duce vulturul bicefal peste domeniul lui Neptun. Primele trei cuirasate din Clasa Habsburg au fost construite de antrenament și aveau numai trei tunuri de calibru mare. Era prea puțin și s-a trecut la Clasa Erzherzog Karl, cuirasate asamblate în perioada 1902-1907 și masa a fost sporită în vederea sporirii protecției celor patru tunuri de calibrul 240 mm.

Viena nu putea să fie mulțumită doar cu șase nave ce aveau artileria principală de calibrul 240 mm. Șantierele navale au primit comanda să proiecteze vapoare cu dimensiuni mari și uzinele mecanice au primit ordinul să modeleze din oțel înalt aliat guri de foc de calibrul 305 mm. A apărut Clasa Radetzky în perioada 1907-1912, compusă din trei cuirasate ce aveau fiecare câte patru tunuri principale și opt de calibrul 240 mm. Era o adevărată revoluție în raport cu navele precedente. Cum Marea Britanie lansase cuirasatul HMS Dreadnought, autoritățile austro-ungare au lansat cererea pentru unitățile Clasei Tegetthoff în anul 1908, au fost făcute pregătiri și au fost puse chilele a două cuirasate în 1910. A fost ceva uimitor și întreaga economie a fost afectată de complexitatea construcției metalice ce urma să transporte câte 12 tunuri de calibrul 305 mm. Cele patru turele triple permiteau concentrarea focului pe ținte și nici măcar nu se putea face o comparație cu predecesorii la calitatea armelor și a blindajului.

Obsesia pentru expansiunea maritimă a dus la accelerarea afacerilor în domeniul metalurgic și firma Škoda s-a dezvoltat în mod deosebit. Au fost mărite în mod artificial porturile de la Marea Adriatică, dar restul statului a fost privat de investiții serioase, ceea ce s-a reflectat în slaba dezvoltare a capacității căilor ferate din Transilvania. Nivelul de trai era interesant pentru statistici, dar se făcea puțin pentru populația din regiuni întregi. Mai mult. Autoritățile exploatau intensiv mediul rural în vederea obținerii sumelor necesare întreținerii fanteziilor din domeniile arhitectural și militar. Conducătorii erau atinși de megalomania specifică puternicilor zilei și au sacrificat totul pentru iluzii. Au contribuit în mod decisiv la declanșarea Primului Război Mondial din dorința de expansiune și visul s-a spart după ce milioane de bărbați au fost sacrificați pe câmpurile de luptă înțesate cu tunuri și mitraliere.

Dezvoltarea flotei de război și plecarea locuitorilor imperiului au fost fenomene petrecute în același timp și au avut drept consecință slăbirea în mod deosebit a imperiului ce era cel mai mare stat european după Rusia.

Sursă imagine: Wikimedia Commons