molotov și ribbentrop
4

Germania a avut acordul Moscovei pentru a începe războiul mondial

Ionel-Claudiu Dumitrescu | 1 Septembrie 2026 | Nr. 1632

Se povestește că erau vremuri grele de recesiune și nenorocirea pornise din SUA pentru a afecta toate statele cu excepția Uniunii Sovietice. Masele de oameni erau interesate să se descurce financiar și să aibă un nivel de trai cât mai bun. Istoricii mai scriu și că elitele vremii depuneau eforturi să le fie bine cetățenilor.

Luna august a anului 1939 putea să fie una repede uitată, oamenii făcând pregătiri pentru iarna ce urma să vină și cu care nu era de glumit în acea perioadă. Era un dictator dornic să smulgă teritorii din Polonia, dar care se simțea prea singur pe plan internațional. Avea de înfruntat Franța și Marea Britanie, cele ce dispuneau de resurse din vastele imperii coloniale. Problema era doar că trecea ceva timp până la mobilizarea și deplasarea unităților militare spre noul Front de Vest.

Rusia sovietică rămânea marea necunoscută, dar fusese împotriva nazismului în timpul războiului din Spania. Stalin avea mai multe variante de acțiune și nu-l presa cineva. Dimpotrivă. Era rugat de Puterile occidentale să refacă Antanta din 1914. Prima soluție ar fi constat într-o stare de neutralitate absolută și să fie lăsați capitaliștii să se nimicească între ei. A doua variantă era să treacă de partea Antantei Cordiale și astfel toate masele de militari ai Armatei Roșii s-ar fi revărsat spre vest. Ar fi fost o situație de coșmar pentru Hitler.

O altă variantă ar fi fost să se alieze cu Polonia, stat slav ce începea să fie pe placul lui Stalin în rol de zid în calea nazismului. Ar fi fost interesantă o vizită a renumitului ministru de externe Molotov la Varșovia și să fie însoțit de câțiva generali. Și mai interesant ar fi devenit un avion de transport din care să fie expuse mitraliere grele Maxim M1910/30 și câteva tunuri antitanc de calibrul 45 mm, un pericol mortal în confruntarea cu orice Panzer. Nu erau probleme în ceea ce privește mânuirea armelor, militarii polonezi fiind experimentați. Mitralierele Maxim demonstraseră încă din 1914 că pot face minuni în orice condiții de teren și vreme. Gloanțele aveau efect cumplit asupra trupului omenesc și cele grele erau capabile să afecteze blindatele ușoare. Ar fi avut grijă jurnaliștii să ofere imagini senzaționale și cu munții de lăzi cu cartușe. Cele două state slave puteau să se unească împotriva inamicului comun și să colaboreze până când Hitler ar fi fost îndepărtat de la putere. Nu prea erau regimurile politice compatibile, dar Stalin putea să facă orice minune dacă era în interesul mișcării comuniste. Prim-ministrul Molotov ar fi rostit un discurs de prietenie frățească și ar fi promis să se facă totul în vederea neutralizării Germaniei naziste. Ar fi existat posibilitatea trimiterii de avioane de vânătoare de tip I-15 și I-16 pentru acoperirea trupelor aliate. Erau ușoare, simple și fără pretenții deosebite în ceea ce privește consumurile. S-ar fi putut realiza un front împotriva fascismului, idee mult răspândită de propaganda comunistă.

Mai exista o variantă. Kremlinul putea să promită discret că va face totul pentru menținerea bunelor relații cu Varșovia și acest semnal ar fi permis o deplasare de resurse umane și materiale spre vest. Poate și ceva livrări de materii prime pentru creșterea obiectelor speciale cu destinație militară. Ar fi fost o neutralitate binevoitoare pentru ca Polonia să reziste inamicului ce nu avea rezerve strategice.

Kremlinul a ales cea mai riscantă soluție: alianța cu Hitler. Se știa că puterile occidentale n-au cum să atace colosul roșu și s-a semnat Pactul Molotov – Ribbentrop din 23 august 1939. Dictatorul de la Berlin a fost deosebit de satisfăcut și a dat ordin de atac pentru 1 septembrie. Cele două dictaturi totalitare au colaborat și întreaga lume a fost incendiată. Au intrat în conflict Franța și Anglia, dar numai Germania a fost cea afectată de declarația de razboi. Polonia a fost împărțită în două de forțele de ocupație și supusă unui regim de ștergere din istorie. Vecinătatea celor lagăre nu ajuta partea sovietică, inamicul fiind capabil să atace prin surprindere cu infanterie și tancuri. Avioanele aveau baze apropiate de frontieră și un raid nu putea să ducă la ceva bun pentru apărători. S-a văzut dezastrul rezultat la 22 iunie 1941, aeroplanele sovietice fiind surprinse la sol.

Soluția aleasă de Stalin a fost perfectă pentru incendierea planetei și declanșarea revoluției planetare. Tot ce făcea Adolf Hitler era în slujba Moscovei, chiar dacă era convins că luptă pentru Reich, nazism și rasa superioară. Liderul nazist avea o minte instabilă și în 1941 a dat ordin de atac împotriva Uniunii Sovietice și a încurcat socotelile lui Stalin, cel ce era adeptul planificării riguroase în toate domeniile. Kremlinul s-a jucat cu focul și Uniunea Sovietică a fost devastată cumplit de forțele fostului aliat.

Sursă imagine: Real Instituto Elcano