Omul se consideră că este stăpânul planetei și cu ajutorul armelor din ce în ce mai precise și ucigătoare a reușit să se impună în fața prădătorilor temuți și admirați, cei care au fost luați drept simbol timp de mii de ani. Lupul, un canid care a dat coșmaruri generațiilor de păstori în timpul lungilor ierni înghețate, a ajuns să fie stârpit din Anglia și Franța. Mult mai grea a fost lupta cu prădătorii invizibili și aici ființa bipedă era în absolută inferioritate. Numai prin măsuri religioase s-a reușit limitarea răspândirii unor infecții. Combaterea relațiilor intime în afara căsătoriei avea o legătură cu teama de boli precum sifilisul. Interdicțiile alimentare au apărut după ce carnea de porc a generat dispariția unor familii întregi.
Concentrările de oameni în orașe și armate au favorizat în mod deosebit răspândirea unor boli definite drept sociale. Ciuma provoca o teamă cumplită numai la apariția unui zvon că s-au ivit cazuri într-o regiune îndepărtată. Epidemia din secolul al XIV-lea a lovit cumplit Europa și ar fi ucis până la o treime din populație. Singura soluție eficace de combatere a Morții negre a fost instituirea de carantine cât mai riguroase. Cei cu posibilități materiale se retrăgeau în case izolate de comunitățile numeroase. Dacă măsurile de igienă au reușit să oprească pandemiile de pestă, maladia cumplită a fost înlocuită de variolă, holeră și tuberculoză.
Concentrările de oameni în orașe și armate au favorizat în mod deosebit răspândirea unor boli definite drept sociale. Ciuma provoca o teamă cumplită numai la apariția unui zvon că s-au ivit cazuri într-o regiune îndepărtată. Epidemia din secolul al XIV-lea a lovit cumplit Europa și ar fi ucis până la o treime din populație. Singura soluție eficace de combatere a Morții negre a fost instituirea de carantine cât mai riguroase. Cei cu posibilități materiale se retrăgeau în case izolate de comunitățile numeroase. Dacă măsurile de igienă au reușit să oprească pandemiile de pestă, maladia cumplită a fost înlocuită de variolă, holeră și tuberculoză.
Agenții patogeni nu se lăsau ușor înfrânți și au profitat în mod deosebit de Primul Război Mondial, cel care a generat deplasarea maselor de oameni în funcție de evoluția ostilităților și scăderea nivelului de trai a favorizat răspândirea păduchilor, vectori ai tifosului exantematic. Unități militare românești au fost decimate de rickettsiile invizibile. Misiunea militară franceză și medicii români au avut de înfruntat în anul 1917 temuta maladie și s-a reușit salvarea armatei repliate în Moldova pentru a se obține victoriile din celebrele bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz.
Se părea că victoria sistemului medical a fost asigurată în Europa cu pierderi zise acceptabile, dar în anul 1918 s-a declanșat o epidemie care a intrat în istorie cu denumirea de Gripa spaniolă. Trupele au fost afectate de un virus ce nu putea fi combătut și bolnavii au fost duși la spitale, ceea ce a favorizat contactul cu populația civilă. Sosirea militarilor americani a favorizat epidemia și s-a extins din Franța în întreaga Europă. Vapoarele și trenurile au dus agentul patogen în cele mai îndepărtate regiuni ale planetei și a făcut ravagii până-n 1920. Se estimează că a omorât 50 de milioane de persoane, dar unii specialiști discută chiar despre o sută de milioane, cele mai numeroase contingente fiind date de locuitorii din India și China. Se pare că astfel virusul gripal, varianta aviară, a devenit printre cei mai temuți asasini din istoria omenirii.
Simptomele și modul de transmitere nu se potriveau cu virusul gripal și faptul că militarii au fost cei mai afectați indică un alt agent patogen cu transmitere mai lentă, care presupunea un contact mai îndelungat. Dimensiunile reduse îl ascundeau de privirile iscoditoare ale medicilor înarmați cu microscoape optice. Trebuia să fie ceva din categoria virusurilor și acel asasin avea obiceiul să lase semnături adânci pe plămâni, vizibile la aparatura cu raze X.
Mycoplasma pneumoniae a fost descoperită și denumită mai târziu de către savanți deoarece este la limita dintre bacterii și virusuri. Dimensiunile reduse și posibilitățile de camuflare împotriva acțiunii sistemului imunitar au dus la o activitate patogenă ce a trecut neobservată de-a lungul secolelor. Războiul a generat condiții ideale de transmitere în marile concentrări militare, pe vapoarele de transport și, mai ales, în adăposturile de campanie. Mycoplasmele au găsit mediul favorabil și au lovit devastator. N-au dispărut după cum credeau specialiștii, cei ce au căutat criminalul din 1918. S-au retras în colectivitățile de elevi și militari, dar periodic se răspândesc și lovesc sub forma unor infecții duse pe picioare de cei mai mulți bolnavi. Formele grave ajung sub formă de pneumonii în spitale, dar mulți sunt cei ce sunt sufocați înainte de primirea vreunui tratament. Mycoplasma pneumoniae revine în sezonul rece la fiecare câțiva ani și are un potențial criminogen deosebit.
Mycoplasma pneumoniae a ucis în 1918 și a continuat să lovească omenirea la nivel mondial.
Sursă imagine: Wikimedia Commons