Marile puteri rău încleștare decisivă în anul 1918 și trupele americane începeau să sosească în valuri pentru a asigura supremația numerică. Statul american a avut grijă de viața militarilor și s-a început construirea unor spitale dotate modern pentru a reduce pe cât posibil impactul armelor de foc asupra corpului uman. Era o măsură corectă, proiectilele moderne generând răni cumplite și tratarea acestora trebuia efectuată cât mai repede pentru a evita infectarea plăgilor.
Autoritățile americane n-au scăpat de ceea ce s-au temut. O epidemie a izbucnit in rândul trupelor și s-a extins la aliați și dușmani. Agentul patogen nu era vizibil cu aparatura optică a epocii, dar făcea ravagii tocmai printre militari și persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani. Boala a primit numele de Gripa spaniolă și se pare că generat vreo 50 de milioane de victime, amploarea catastrofei fiind ascunsă în spatele secretului militar.
Specialiștii au căutat prin toate mijloacele criminalul ascuns dincolo de performanțele microscopului și s-a ajuns la concluzia că a fost de vină tulpina AH1N1 luată de la păsări. Gripa spaniolă intra în istorie cu criminalul identificat.
Totuși, sunt unele semne de întrebare. Repetarea la infinit a unei teorii parcă aduce a comoditate intelectuală. Soldații din prima conflagrație mondială stăteau în tranșee pline de agenți patogeni și erau înghesuiți în adăposturi strâmte pentru a scăpa de focul artileriei. Contactul apropiat cu persoane zis gripate ducea la contaminarea rapidă a militarilor sănătoși și unități întregi au fost puse la și chiar în pământ. Cei cu organism puternic sufereau cele mai violente atacuri și mureau rapid din cauza reacției organismului la infecția necunoscută. Medicii încercau diferite remedii, dar numai dezvoltarea unei imunități naturale putea să oprească evoluția spre formele cele mai grave. Cea mai cumplită consta în colorarea în negru a tegumentelor de la membrele inferioare și rudele neputincioase vedeau cum moartea urcă-n corp și nu sunt șanse de vindecare. Oare cine să fie comun prin unitățile militare și care să fi evoluat într-o formă deosebit de agresivă?
Agentul ascuns era Mycoplasma pneumoniae, o creatură ce poate juca rol de bacterie și de virus. Poate să se răspândească în școli și unități militare unde există aglomerări mari și picăturile infectante pot ușor trece la o nouă victimă. Nu se mulțumește numai cu infectarea căilor respiratorii, ci poate trece în organism și să afecteze rinichii, inima, creierul și articulațiile. Plămânii suferă mult și rămân răni ce sunt vizibile cu ajutorul radiografiilor.
Mycoplasma pneumoniae a făcut ravagii, dar a rămas necunoscută, gloria revenindu-i gripei, un termen ce desemna în epocă orice boală febrilă cu agenți infecțioși necunoscuți. Nu se răspândea la fel de repede ca gripa și prefera bărbații tineri în uniformă.
Mediul savant merge tot înainte cu gripa și Mycoplasma pneumoniae atacă în continuare, dar mulți din cei atinși duc boala pe picioare și contaminează comunități întregi. Masca medicală ar fi utilă în stoparea sau limitarea infecțiilor, dar autoritățile n-au fost prea interesate de discreta mycoplasmă. Pare ceva prea puțin periculos dar a fost prima din cele peste 200 de specii. Fauna microscopică este mai bogată decât cea vizibilă cu ochiul liber.
Sursă imagine: Wikimedia Commons de Suportul Medical al Marinei SUA, licențiată sub CC BY 2.0
