Ziua de 5 august 2025 a adus vestea că fostul președinte al României în curs de democratizare a murit după ce organele vitale au început să cedeze. Vârsta înaintată a învins puterea aparatelor moderne. Autoritățile centrale au anunțat desfășurarea de funeralii de stat și doliu național pe 7 august 2025.
Ion Iliescu a fost copilul unui activist comunist numit Alexandru Iliescu și fiul n-a putut să fie altceva decât continuatorul ideilor tatălui și a intrat în mișcarea comunistă. N-a fost de frică, de supraviețuire, ci din convingere feroce că ideile venite de peste Prut au fost, sunt și vor fi pozitive pentru români. Tânărul de la Oltenița a fost trimis la studii la Moscova, ceea ce demonstrează că era o tânără speranță a mișcării comuniste și a făcut parte din partid până la căderea regimului totalitar în decembrie 1989.
Studii la Moscova făceau numai persoanele de încredere, cele care urmau să continue cu orice preț experimentul comunist. Ion Iliescu a fost după 1944 un agent al Moscovei și a ajuns să vorbească perfect limba ocupantului. A făcut totul pentru a ajunge în funcții de conducere cât mai înalte și nu prea mai era pe gustul lui Nicolae Ceaușescu, cel care-l vedea ca pe un reprezentant al unor cercuri de interese din Moscova. Era și prea activ, prea nemulțumit cu posturile ocupate.
Ion Iliescu a fost promovat de partid în timp ce pierea în temnițe floarea intelectuală a României, adevăratele valori ale neamului. A murit în temnița de la Sighet academicianul Gheorghe Brătianu, cel care a avut studii revoluționare în domeniul Istoriei. Chiar dacă a fost fiu de prim-ministru, istoricul a fost pe front în două războaie mondiale și chiar a fost rănit în prima conflagrație planetară. Ion Iliescu a fost un adevărat ienicer și a trecut complet în tabăra dușmanului neamului și a făcut totul pentru ca regimul impus în 1944 de tancurile sovietice să fie veșnic.
A fost un nomenclaturist permanent nemulțumit cu ceea ce a avut și a ajuns să conducă tineretul comunist, adică să formeze noi ieniceri. A fost trimis să administreze județe importante ale României și astfel a rămas în istoria locală din Timiș și Iași. A fost apoi director al Editurii Tehnice, dar n-a avut o contribuție revoluționară în domeniu.
Participarea la evenimentele din decembrie 1989 a fost cel puțin controversată și judecătorii n-au îndrăznit să se pronunțe în dosarul deschis de decenii deoarece s-ar fi văzut mizeria sângeroasă pusă la cale de diferite nuclee de putere dirijate de la Moscova. Nu mai poate nega cineva că Ion Iliescu n-a cerut ajutorul Kremlinului împotriva teroriștilor și un motiv pueril a fost că armata nu mai avea cartușe.
A organizat după decembrie 1989 o conducere în care au s-au afirmat cei mai înfocați adepți ai Moscovei. Silviu Brucan, Alexandru Bârlădeanu, Dan Marțian sau generalul Nicolae Militaru sunt doar câteva personaje dintre cele care au preluat puterea în vederea aducerii fericirii românilor tot prin sclavie față de stăpânul de peste Prut. Ion Iliescu l-a numit pe generalul Militaru drept ministrul Apărării Naționale, dar chiar fostele autorități comuniste știau că este un fanatic susținător al intereselor temutului GRU, serviciul de spionaj militar sovietic. Studiile făcute în spațiul sovietic îl făcuseră pe țăranul oltean un trădător de neam în numele unor iluzii politice. Evenimentele au evoluat însă cumplit pentru noii conducători de la București, cei ce dădeau bine cu bâtele minerilor în orice formă de opoziție. Uniunea Sovietică în 1991 s-a destrămat și era evident că vântul începea să bată dinspre vest. Ion Iliescu a jucat rolul de om bun în raport cu Vadim Tudor, a mai preluat un mandat în anul 2000 și a rămas la putere cât s-a putut. Cum a fost crescut la școala comunistă, a decis să profite de oportunitate și a jucat rolul de deschizător de drumuri spre Uniunea Europeană și NATO. A vândut o imagine de conducător bun, exact cum a procedat și Mihail Gorbaciov.
Ion Iliescu a fost un agent al Moscovei de la intrarea în UTC și a dorit să transforme România în patria lagărelor după modelul stalinist. A făcut totul pentru a avea un trai bun în timp ce zeci de mii de țărani erau arestați pentru că nu doreau să renunțe la pământul strămoșesc. Alții au pierit în lagăre de concentrare sau au fost executați. N-a făcut ceva pentru îndulcite situației maselor populare, ci încerca să avanseze cât mai sus.
N-a făcut ceva bun pentru neamul românesc, ci a vândut iluzii promovate de la Moscova. Statul român actual vrea să organizeze funeralii naționale celui care toată viața a fost împotriva poporului după idei staliniste, liderul de la Kremlin fiind mai criminal decât Hitler. Sunt organizate funeralii naționale în timp ce autoritățile promovează idei de austeritate. Dacă vor ceremonii și cu preoți, liderii de la București își bat pur și simplu joc de popor, de valorile naționale și de religie.
Cum se pot organiza funeralii de stat celui care a fost crescut de Stalin în spirit internaționalist și să urască neamul românesc?
Sursă imagine: Wikimedia Commons