Președintele SUA, renumitul John Fitzgerald Kennedy, chiar dacă tocmai suportase șocul pierderii unui copil, a decis să facă o vizită electorală în orașul Dallas din statul Texas în vederea obținerii de voturi intr-un bastion al concurenței politice și totul părea normal până la trecerea prin preajma unui depozit, clădire de unde au început să se audă focuri de armă. Mașina cu președintele rănit a ajuns în viteză la un spital, dar rănile provocate de micile proiectile au fost fatale încă din momentul atingerii țintei. Trăgătorul a acționat curat și n-au fost alte victime atinse fatal. Era ziua de 22 noiembrie 1963 și o nouă victimă a armelor de foc era adăugată pe o lungă listă a celor răpuși în numele Amendamentului al II-lea al Constituției americane, document care a fost elaborat într-o epocă de început a statului federal.
Asasinatul a provocat imediat declanșarea unor anchete minuțioase și ucigașul a fost repede descoperit în persoana lui Lee Harvey Oswald, un fost pușcaș marin ce lucra chiar în clădirea depozitului și care cumpărase o pușcă și o lunetă potrivite pentru acțiunea de impact pe care o pregătea și sub influența unor simpatii legate de comunism. Cum personajul odios fusese trăgător în forțele armate și avea și unele probleme de comportament, a fost identificat de toți anchetatorii drept trăgătorul din 22 noiembrie 1963 și aceasta este varianta oficială a autorităților. Oswald mai prezenta un avantaj: era mort în urma altui asasinat și nu putea să vorbească. A doua crimă a dus la apariția unor interpretări ce sunt incluse în teoria conspirației și se referă la acțiuni ale Mafiei, ale Cubei comuniste și ale Uniunii Sovietice. Cele mai interesante teorii sunt cele legate de un complot la nivel înalt pentru înlăturarea celui ce nu era pe gustul anumitor cercuri de putere.
Comisiile de anchetă au analizat urmele materiale rămase la locul faptei, au fost studiate filmele realizate de cei prezenți și au fost făcute reconstituiri minuțioase ale evenimentelor. S-a ținut cont și de declarațiile martorilor, cei care au sugerat că ar mai fi fost un trăgător. Teoria altui ochitor de elită n-a fost luată în considerare, martorii putând să se înșele din cauza emoțiilor din momentele tirului și s-a rămas la ideea că Oswald a fost singurul trăgător asupra președintelui JFK și a folosit pușcaCarcanode calibrul 6,5 mm. Arma era produsă în Italia în 1940 și nu era de o calitate deosebită nici măcar pentru operațiuni de front.
Oare să fie vreun sâmbure de adevăr în ceea ce au spus oamenii din piață? Este absolut corectă și mai există un martor care vrea să vorbească de șase decenii și nu este luat în seamă de autorități. Are toate dovezile la îndemână, este cinstit și are tot interesul să lămurească enigma din 22 noiembrie. Chiar dacă se zice că în SUA anchetele criminalistice sunt deosebit de minuțioase și, mai ales, corecte din punct de vedere științific, în dosarul JFK nu s-a procedat ca la carte și astfel s-a deschis cutia speculațiilor, ideală pentru cei ce realizează filme senzaționale.
Martorul omis are răbdare și așteaptă chiar lângă Washington. Poate este ultima variantă pentru relansarea anchetei și astfel să se facă lumină în dosarul în care totul s-a pus în cârca unui nebun. Oare cine să fie acest martor care nu se sperie nici măcar de trecerea timpului? Este chiar JFK în persoană, adică scheletul celui care a fost primul om în administrația statului american, un bastion al democrației și al adevărului. Corpul președintelui a fost sumar analizat și apoi a fost predat familiei Kennedy pentru somnul de veci. S-a motivat că familia nu este de acord cu deschiderea criptei și nu s-a trecut peste dorința celor îndurerați. Ciudat! Era o problema de securitate națională, dar nu s-a putut trece peste veto-ul rudelor. Nici scurgerea deceniilor n-a rezolvat problema. Oare ce ascund oasele președintelui? Se știe că gloanțele lasă urme pe părțile dure ale corpului și s-ar putea determina numărul proiectilelor, direcția din care s-a tras și chiar calibrul muniției utilizate. Poate chiar să se mai găsească urne metalice pe oase și astfel să se vadă dacă au fost folosite proiectilele deținute de Oswald. Dacă nu se dorește efectuarea unei investigații criminalistice pe schelet, înseamnă că există mai multe explicații logice ale acestui refuz sistematic și este evident că autoritățile americane ascund după o perdea de fum un adevăr cumplit, Comisia Warren și HSCA manevrând informațiile astfel încât rezultatele să fie pe gustul celor din cercurile de putere. Dacă s-ar spune adevărul după atâtea anchete costisitoare, s-ar șterge orice urmă de corectitudine și de prestigiu, ceea ce ar fi catastrofal pentru un centru de putere.
Se zice că familia Kennedy n-ar fi de acord cu studierea osemintelor din motive religioase, să nu fie stricate anumite norme religioase ale cultului catolic. Nu se poate ca un preot să cunoască o slujbă pentru deschiderea mormântului și apoi încă una pentru pecetluita locului de odihnă veșnică. Criminaliștii ar putea între cele două ceremonii să analizeze urmele provocate de proiectile și, eventual, totul să fie filmat de mai multe televiziuni în direct. Să nu mai fie vreo interpretare din partea adepților teoriilor conspirației. Guvernul american a decis să bombardeze fără scrupule teritoriul propriu cu bombe nucleare începând din iulie 1945. Mai mult. Au fost rase fără prea multe regrete orașele Hiroshima și Nagasaki. Au fost făcute teste cu proiectile de toate tipurile, inclusiv cu cele având încărcătură chimică.
JFK așteaptă în Cimitirul național Arlington din statul Virginia în mormântul nou din 1967, dar secretul ascuns în sicriu este prea puternic și nu poate să fie prezentat publicului. Este mai bine să fie trecut sub pecetea secretului de stat și sub tăcere cât mai mult timp. Jocurile au fost făcute bine în 1963 și celor implicați le-a mers prea bine pentru a spune adevărul.
Cazul JFK mai are niște asemănări cu acțiuni sângeroase. Prim-ministrul Barbu Catargiu a fost împușcat în 1862 și a fost găsit la fața locului un pistol vechi, ruginit și greu de identificat. Asasinul Oswald n-a găsit decât o armăCarcanoveche de 23 de ani și care n-a fost gândită pentru tir de precizie. Armata italiană n-a excelat pe front cu o pușcă proiectată în secolul al XIX-lea și chiar trupele române au primit după prima conflagrație mondială tehnică performantă. Piața americană era foarte ofertantă în domeniul armelor de calitate cu țeava lungă și astfel de produse speciale erau disponibile pe piața neagră. PușcaCarcanonu era adaptată pentru o manevrare rapidă a închizătorului și astfel linia de ochire era pierdută după fiecare foc și astfel se lungea durata tirului, ceea ce nu era tocmai potrivit nici pentru retragerea asasinului. Este un alt aspect ciudat legat de armă: Oswald o introduce în clădire, dar o lasă la locul faptei de parcă a dorit să fie identificat de autorități.
Se poate spune că totul a ieșit din mintea tulburată a unui asasin, dar cazul este asemănător cu cel al incendierii Reichstagului de către naziști. Atunci a fost ales drept victimă Marinus van der Lubbe, un tânăr olandez cu probleme psihice și care se radicaliza de la o zi la alta.
Autoritățile americane au fost deosebit de încântate de ceea ce s-a întâmplat în Dealey Plaza și n-a existat nici măcar o demisie de onoare. Secret Service, FBI și CIA și-au păstrat conducătorii și după ce s-a demonstrat că au fost grave erori în securizarea perimetrului. În plus, au fost ascunse probe esențiale în dosar, ceea ce trebuie să fie caz penal și după legile din SUA. Oficialii din cele șase decenii trecute au făcut prea puțin pentru aflarea adevărului și au fost mulțumite cu rezultatul atentatului.
Minciuna este adorată la rang de zeiță în politica mondială și nu sunt șanse să se schimbe ceva în viitorul apropiat. Creierul omului a rămas ancorat în trecut și este condus de instinctele primitive.
Sursă imagine:Wikimedia Commons