vulcanul krakatau
1

Krakatau sau lecțiile uitate ale istoriei

Ionel-Claudiu Dumitrescu | 12 Iunie 2023 | Nr. 205

O știre din data de 10 iunie 2023 anunța un eveniment în Strâmtoarea Sunda și informația din îndepărtata Indonezie a fost uitată repede în fața altor date ce se revarsă peste cititorul sau telespectatorul contemporan. Nu spune ceva interesant Anak Krakatau. Poate să fie un nume exotic ciudat și cam atât.

În realitate, lumea contemporană dă dovadă de o superficialitate uimitoare și este impresionată de soarta unei pisici în loc să învețe ceva din trecut. Anak Krakatau este fostul vulcan Krakatau și care a stat ascuns o vreme sub valuri. Este muntele care a erupt în mod deosebit de violent în data de 27 august 1883 și valul ucigaș a ras de pe fața pământului localitățile din insulele Java și Sumatra, bilanțul sinistru fiind de vreo 40.000 de morți. Multe victime au fost și din cauza gazelor toxice răspândite până la 80 de kilometri de insula spulberată.

Valurile au fost dirijate spre Africa, dar au ajuns până pe coastele Americii de Sud. Undele de șoc ale exploziei au făcut ocolul Terrei și particulele aruncate în atmosferă au produs frumoase apusuri de soare.

Localnicii n-au învățat ceva din trecut și au rămas atrași de mare și de resursele acesteia, pescuitul fiind o ocupație ce asigură hrana comunităților din cele mai vechi timpuri. Cum turismul și comerțul sunt domenii rentabile, oamenii se apropie cât mai mult posibil de mare, plajele fiind o plăcută ispită. Nu se poate lăsa spațiu liber din moment ce s-a trecut de 220 de milioane de suflete. O așezare se află acum la numai 16 km de vârful nesemnificativ ce se înalță din valuri. Ce poate să facă un munte ce are 155 m altitudine? A mai produs un tsunami în 2018, dar a fost prea puțin pentru a impresiona o populație obișnuită cu vulcanii și seismele. Partea proastă pentru oameni este că aparatul vulcanic se află ascuns sub ape și în scoarța terestră. Stă liniștit și acumulează energie pentru următoarele catastrofe, aparatele de supraveghere putând fi luate oricând prin surprindere de puternicele forțe telurice.

Krakatau a fost suficient de puternic în 1883 pentru a schimba clima Terrei și recoltele din spațiul românesc au scăzut în anii următori. Vulcanul Tambora a făcut prăpăd în anul 1815 și a provocat în cel următor dispariția verii și astfel agricultura a fost grav afectată în emisfera nordică. Oamenii uită cine se află lângă ei și se lasă momiți de cenușile fertile până când muntele asasin își ia tributul. Istoria se repetă pe lângă fiecare vulcan și, în cazul Indoneziei, se poate pune întrebarea doar care va face primul ravagii.

Erupția din 9 iunie 2023 a fost un mic avertisment despre ceea ce pot face munții pe care mulți i-au crezut stinși în trecut. Copilul lui Krakatau poate să-și depășească părintele.

Sursă imagine: Wikimedia Commons de Uprising, licențiată sub CC BY-SA 3.0