Războiul mondial a fost unul al motoarelor și tancurile au fost proiectate pentru străpungerea pozițiilor fortificate și apoi urma dezvoltarea ofensivei în adâncimea teritoriului inamic. Industria interbelică a fost modelată astfel încât să livreze orice cantitate de armament și tancurile au fost in centrul atenției conducătorilor.
Istoricii au putut să scrie că în iunie 1941 Stalin n-a crezut că Hitler va ataca doar cu ceea ce avea concentrat la frontieră și nu s-a pregătit serios de război. Cercetătorii ruși pasionați de armament au scris că Armata Roșie dispunea la 1 iunie 1941 de 370 de KV-1 și acestea erau mașini cuirasate ce dispuneau de un tun cu țeavă lungă de calibrul 76,2 mm, cel ce era capabil de tir rapid împotriva țintelor mobile. Nu exista tanc german care să facă față proiectilelor perforante și campania din Franța demonstrase că o gură de foc de calibrul 47 mm poate să fie un pericol mortal și în cazul loviturilor directe frontale. Iosif Stalin a învățat care ceva din lecțiile istoriei și proiectanții i-u oferit un tanc ce putea să aibă în partea frontală, cea mai expusă loviturilor, 90 mm de oțel. Tunurile germane de calibrul 37 mm, baza apărării antitanc, nu aveau vreo șansă de reușită nici măcar dacă trăgeau de la mică distanță.
Modelul sovietic era deosebit de bine proiectat și nici măcar specialiștii germani n-au reușit să realizeze ceva apropiat de KV-1. Acesta dispunea de un motor diesel de 600 CP, un vis pentru germanii ce se credeau superiori. Industria n-a livrat nici măcar pentru renumitul Tiger un grup energetic pe motorină și toate blindatele naziste au rămas pe benzină și deosebit de arhaice. Șenilele late ale KV-ului puteau să înfrunte noroiul sau nămeții de zăpadă, dar Panzerele ușoare se afundau și deveneau o pradă ușoară pentru inamic. Armura de 70-90 mm grosime era uluitoare în 1941 și doar modelul Matilda II putea să fie comparabil. Partea sovietică era în avantaj prin faptul că unghiurile alese permiteau ricoșarea proiectilelor perforante, ceea ce ducea la disperarea tunarilor germani. Nu puține au fost descrierile despre strivirea armelor antitanc cu șenilele pentru a se face economie de muniții.
Militarii sovietici mai aveau un avantaj: KV-ul fusese testat în Finlanda și tunurile de 37 mm doar ciupiseră armura. Șenilele au fost avariate de mine, dar tancul a rămas funcțional.
Iosif Stalin cunoștea perfect înzestrarea Wehrmachtului cu tancuri și modelele trimise spre est stăteau catastrofal de prost la capitolele proiectare și calitate. Pare greu de crezut după ce timp de decenii a fost un cult pentru renumitele Panzere. Adevărul era că acestea indicau o jalnică pregătire de război și o lipsă de gândire din partea proiectanților. Au fost trimise la atac și socotite în totalul repetat prin cărțile de Istorie militară mașini din seria Panzer I pentru a forma o masă blindată impresionantă. Armamentul de la bord era redus la numai două mitraliere de calibrul 7,92 mm, bine numai pentru lupta cu infanteria. Armura abia dacă rezista la gloanțele perforante ale batalioanelor de infanterie. Erau mai frumos fățuite, dar nu era vreme în război pentru frumos.
Iosif Stalin a fost acuzat că nu s-a pregătit de război și istoricii au obținut multă slavă iluzorie prin promovarea de minciuni. Dictatorul de la Kremlin a fost renumit prin manipularea creierelor prin orice metodă, dar nu cred că s-a gândit că o să fie denigrat chiar la capitolul pentru care a militat din 1927. A realizat o industrializare forțată tocmai pentru dezvoltarea maselor de tancuri și tot s-a putut scrie că s-a făcut puțin pentru înarmare. Caracterul lipsea cu desăvârșire în lagărul comunist și o minciună în plus nu mai conta.
Uniunea Sovietică era în 1941 un adevărat templu al războiului și raportul de forțe era de 370 la ZERO în ceea ce privea tancurile grele destinate străpungerii unor poziții fortificate sau pentru lupta cu blindate. Unele surse spun că au fost chiar mai multe exemplare, dar nici nu mai contează câte au fost cu exactitate. KV-1 era mașina ideală în iunie 1941, dar întotdeauna există loc se mai bine și proiectul a suferit modificări.
Sursă imagine: Wikimedia Commons