Anul 2025 a adus o propunere deosebit de interesantă a unor birocrați de prin Ministerul Educației prin care urma ca disciplina Istorie să nu mai obosească mintea tinerelor generații, mai ales că tot poporul român trebuie cu orice preț să fie geniu în științele exacte. Orice funcționar este plin de fantezii în timpul acțiunilor prin care dorește să se afirme în ochii superiorului.
Partea proastă a fost și este că nu se înțelege ceva din rolul științei ce pare în creierul multora drept o simplă sursă de date despre trecut și care nu prezintă vreo legătură cu prezentul. Sunt mulți cei ce inventează apoi povești despre ceea ce s-a întâmplat în vremurile de mult apuse pe baza unor informații sumare.
Societatea românească n-a fost instruită să prețuiască realizările înaintașilor și a privit vestigiile moștenite drept simplă sursă de materiale de construcție sau de comori prin care să acumuleze avere în prezent. Nici autoritățile n-au înțeles ceva până când au auzit de acțiuni organizate în statele avansate din Occident.
Există astăzi persoane care pot susține cu tărie că pe meleagurile dacice n-au fost prea multe urme romane și de aceea nici n-au avut romanii un rol prea important în procesul de formare a unui nou popor la nord de Dunăre. Era pe vremuri un oraș despre care nu prea se vorbește prin cărțile de popularizare a Istoriei și care se numea Romula. Era întins pe circa 70 de hectare și se afla pe malul Oltului lângă satul Reșca, județul Olt. A fost o așezare înfloritoare, dar oamenii locului au reușit să nimicească tot ceea ce se afla la suprafața solului pentru a avea material de construcție durabil și ieftin în case. Autoritățile din secolul al XIX-lea n-au reușit să oprească distrugerea și astfel astăzi se poate spune de către cei ce nu vor să se documenteze că au fost puține urme romane la nord de fluviu și nu s-a putut realiza procesul de romanizare în cei 165 de ani de dominație imperială.
Sursă imagine: Wikimedia Commons