Anul 1918 a rămas în istorie prin formarea statului național român și s-a putut trece la o dezvoltare a neamului românesc fără să mai fie exploatat de popoarele vecine invadatoare. Istoricii comuniști au descris perioada interbelică în cele mai sumbre culori și nici după 1989 nu s-a revenit la o părere mai bună. Este adevărat că erau și aspecte negative, dar imaginea creionată arată a adevărat dezastru, mai ales după debutul Marii Crize Economice în octombrie 1929. Erau falimente industriale și bancare, sărăcie, șomaj și tot felul de lipsuri. Nivelul de trai era la pământ, dovadă fiind existența bolilor de nutriție precum pelagra. Lipsa unor alimente nutritive în multe familii și excesul de porumb în hrana zilnică duceau la forme grave și chiar mortale.
Realitatea era mult deosebită de ceea ce au scris specialiștii în Istorie și Economie. Automobilul a fost descris drept un simbol al succesului în viață și începea să ia locul trăsurilor ce erau prea mari și incomode pentru traficul din orașele principale. Au fost înregistrate de autorități în 1926, an de prosperitate economică, 11.308 de exemplare, ceea ce era cam puțin în raport cu întreaga populație a țării. Ar fi trebuit să se consemneze în statistici o scădere drastică în urma proastei funcționări a industriei auto din statele dezvoltate. S-a ajuns însă la un total de 25.350 de unități în 1938, cel mai bun an din istoria capitalistă a României. Totuși, cele mai multe automobile existau în spațiul românesc în anul 1930 și atunci au fost înregistrate 25.968 de unități. Averile în România Mare înfloreau și cumpărarea unui automobil aducea mult prestigiu în societate. Erau preferate mașinile de firmă și cele mai căutate erau cele fabricate în SUA. Firma Ford a fost încântată de comenzile primite din România și a deschis un centru de asamblare în București. Din păcate, multe exemplare erau distruse în accidente, cele care au început să se înmulțească acolo unde erau realizate drumuri bune și care permiteau atingerea de viteze sporite.
Se poate spune că erau prea puține, dar motorizarea nu se extinsese la nivel național din cauza problemelor legate de aprovizionarea cu carburant, cel ce se găsea îndeosebi în zonele Prahova și București. Organizarea unor rețele de benzinării era un vis frumos. Este greu să se pornească de la zero și să se dezvolte un sistem risipit pe o suprafață vastă și destul de accidentată. Drumurile erau încă prost realizate și duceau la uzarea rapidă a mașinilor.
Erau multe de făcut pe meleagurile carpatine, dar politicienii epocii au decis că este timpul să se treacă la un nou război pentru satisfacerea poftelor de mărire și avere. Industria a trecut la realizarea de mijloace de distrugere și civilizația europeană a suportat asaltul bombelor și al proiectilelor. Realizările interbelice ale poporului român au fost devastate de armatele pentru care jaful însemna aprovizionarea pe loc pentru sporirea vitezei de înaintare.
Sursă imagine: Colecția Vlad Capotescu
