Despre recesiunea economică începută oficial în octombrie 1929 prin prăbușirea bursei americane din New York au fost scrise vagoane de cărți și articole de către reputați economiști, ziarist și istorici, care mai de care dornic să devină celebru prin talentul literar sau prin capacitățile științifice deosebite. S-a dat vina pe sistemul de producție de tip capitalist și era absolut normal să fie nivel de trai scăzut și chiar o cruntă foamete cu milioane de victime. Politicienii au încercat să se opună valului ucigaș, dar puterile lor au fost prea slabe în fața unui fenomen planetar.
Datele statistice din epocă indică însă faptul că industria metalurgică duduia, ceea ce însemna că erau scoase din adâncuri mari cantități de cărbune și minereu de fier de calitate. Mai mult. Erau necesari munți de minereu de mangan, nichel și crom pentru obținerea de aliaje cu diferite destinații. Toate aceste mărfuri erau transportate pe calea ferată sau cu ajutorul vapoarelor și aceste mijloace motorizate aveau masa din ce în ce mai mare și cereau mai mult combustibil solid sau lichid. Metalul obținut în furnale înalte era trimis către industria constructoare de mașini și aceasta funcționa din plin, prea puțin însă după gustul politicienilor și al patronilor. Mereu se dorea mai mult pentru sporirea averilor.
Totuși, producție era din plin, dar masele erau afectate de criză. Cum era posibil? Explicația vine din Uniunea Sovietică și este una deosebit de simplă: realizarea de produse inutile pentru nevoile oamenilor și pentru comerț. Fabricile gigantice consumau metalele pentru realizarea de armament din ce în ce mai mult și mai greu. Se subînțelege că utilajele industriale consumau energie și era absolut normal să nu ajungă pe la cei defavorizați. Iosif Stalin cerea, printre altele, tancuri și la 1 ianuarie 1934 erau înregistrate în Armata Roșie 7.574 de exemplare din toate modelele. Istoricul rus Mark Solonin nu precizează dacă sunt incluse mijloacele blindate ale centrelor de instrucție sau sunt numai cele disponibile pentru operațiuni militare. Existau și autoblindate ce puteau să se deplaseze rapid pe drumuri bune. Forțe mecanizate se aflau și la structurile militare ale poliției politice staliniste. Dacă luam în calcul numai ceea ce avea Armata Roșie, constatăm că în perioada de recesiune au fost formate la ordinul Kremlinului echivalentul a 37 de divizii de tancuri, ceea ce era deosebit de mult în epoca în care vecinii colosului roșu erau deosebit de prost înarmați. Finlanda, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia și România aveau cel mult tancuri provenind din prima conflagrație mondială și care erau bune la un muzeu de istorie.
Marea Criză Economică a fost provocată de cei de la putere și n-a avut legătură cu industria. Deturnarea capacităților industriale spre producția de război din 1926 a dus la recesiune pentru cei de jos, mulți fiind cei ce erau priviți de către conducători drept balast social, inutili.
Sursă imagine:Picryl