Primul Război Mondial s-a încheiat în data de 11 noiembrie 1918 și omenirea și-a dorit să uite de coșmarul reprezentat de luptele de tranșee, cele care au dus și la răspândirea Gripei spaniole. Trecerea industriei la producția de pace a asigurat sporirea cantității de mărfuri destinate populației și astfel a crescut nivelul de trai.
Afacerile au înflorit și au fost ridicate noi centre de producție și uzinele se transformau prin trecerea la energia electrică în locul motoarelor puse în mișcare de forța aburului. Economia era în plin avânt și permanent era nevoie de capital pentru extinderea pe piețele de desfacere. O soluție de obținere de fonduri constă în vinderea de acțiuni prin intermediul bursei, loc în care erau posibile afaceri de amploare în timp scurt.
Orașul New York a cunoscut o rapidă dezvoltare economică și Bursa de pe Wall Street era deja o legendă în domeniul afacerilor, primul deceniu postbelic fiind perioada în care New York Stock Exchange a devenit un nou El Dorado al puternicilor zilei. Creșterea constantă a valorii acțiunilor a generat o încredere a investitorilor care au început să facă speculații și s-a ajuns în situația în care titlurile de valoare nu mai erau interesante pentru cumpărători. Era un fenomen periculos ce aducea aminte de obsesia pentru bulbii de lalea din Olanda secolului al XVII-lea. A urmat o scădere a cotațiilor cu 11 procente, ceea ce era o catastrofă pentru unii afaceriști ce pariaseră totul pe creștere și jucau cu bani de împrumut.
Marea problemă a unei burse este că se poate produce o adevărată panică în orice moment, o reacție în lanț ce genera consecințe în întreaga economie. Niciodată nu pot fi anticipate rezultatele unor evenimente. Marile bănci americane au început să cumpere titluri de valoare la prețuri bune pentru a sublinia încrederea în sistemul bursier. Eforturile au fost în zadar și pe 29 octombrie a fost Marțea neagră. Au fost tranzacționate 16 milioane de acțiuni și altele n-au fost cumpărate la vreo valoare. Au dispărut 14 miliarde de dolari din ceea ce se stabilea în timpul tranzacțiilor. Au încercat puternicii finanțelor să oprească declinul, dar jocul la bursă n-a mai fost atât de interesant și multe companii au preferat să se retragă din sistemul speculativ și să se descurce pe cont propriu în apele tulburi ale economiei concurențiale.
Evenimentele de la bursă americană au dus la pierderea a 30 de miliarde de dolari și au fost considerate până astăzi drept debutul Marii Crize Economice, fenomenul care ar fi produs tensiuni sociale puternice și a rezultat o ascensiune a partidelor extremiste, un nou război mondial punând capăt unei perioade frumoase. S-a început bine, dar o minune nu durează prea mult în lumea contemporană, cea care nu prea suportă stabilitatea. Este permanent în schimbare în căutarea unei fericiri de moment prin obținerea de capital în exces. Pofta de avere a fost o adevărată boală psihică în perioada interbelică și cei care au știut să se retragă la timp au rămas cu fonduri considerabile. Chiar și din nenorociri se pot scoate averi frumoase.
Crahul bursier din octombrie 1929 a demonstrat că nu se poate ridica o economie solidă pe nisipurile mișcătoare ale speculațiilor, autoritățile și băncile americane luând măsuri pentru evitarea unor alte prăbușiri.
Marea Criză Economică a fost descrisă și analizată de către jurnaliști, economiști, istorici și politicieni, dar începutul fenomenului a rămas în octombrie 1929 și a devenit adevăr științific, doar unii autori amintind că au fost unele probleme încă din 1928.
Fenomenul economic care s-a întins pe un deceniu n-a fost încă explicat complet și sunt multe aspecte de studiat fără ură și părtinire. Cei care au scris despre evenimente au repetat ideile înaintașilor respectați sau au dorit să ascundă ceea ce nu se potrivea cu teoriile clasice. Au manevrat descrierea faptelor astfel încât să se creadă că sistemul de producție capitalist a fost autorul evoluțiilor economice, sociale și politice interbelice și a provocat inclusiv Al Doilea Război Mondial. Au fost ascunse astfel acțiunile liderilor epocii, cei ce numai la pace nu se gândeau.
Sursă imagine: Flickr