Viața oamenilor curge mai repede sau mai încet în funcție de ceea ce se întâmplă în societate sau natură. Zilele vin și trec și este greu să descoperi fenomenele ce influențează comunitățile precum o ceață, de multe ori nimicitoare.
Venirea primăverii a fost întâmpinată cu bucurie pentru că se scăpa din ghearele înghețate ale anotimpului alb într-o perioadă in care mijloacele de încălzit erau rudimentare și nici combustibil nu se găsea din belșug. Totuși, comunitățile din spațiul românesc nu erau ocolite de pericole. Dimpotrivă. Datele statistice demonstrează că mortalitatea putea să sporească în prima lună de primăvară la cote uluitoare. Nu coincide exact cu lună calendaristică și poate să se prelungească în aprilie. Nici un început în februarie nu este exclus. Oare de ce venea această prăbușire demografică?
Un cumul de factori genera măcelul ce lua în special persoanele în vârstă. Schimbările bruște de temperatură prindea trupurile oamenilor neadaptarea și, de multe ori, hainele de Iarnă erau abandonate în mod imprudent. Vântul rece intra la oase și favoriza pneumonii și reumatism ce putea ataca și inima. Presiunea atmosferică se modifică uneori prea repede și dereglează tensiunea arterială, ceea ce putea să provoace atacuri cerebrale și de cord. Cum medicii și medicamentele erau rare în mediul rural, moartea putea să secere în voie. Plecarea la muncile câmpului favoriza acțiunea factorilor de mediu asupra locuitorilor ce stăteau destul de slab și la capitolul haine.
Mai gravă era lipsa alimentelor de calitate și erau consumate multe produse lipsire de vitamine în cursul iernii. Lipsa de vitamina C putea să genereze scorbut și întregul organism era dat peste cap. Pelagra, o altă boală a sărăciei, se manifesta în forma finală prin blocarea mușchilor cardiaci. Anotimpul alb era o testare dură într-o epocă în care aerul polar putea să aducă geruri persistente. Luna martie coincide și cu lungul post creștin, cel ce genera un adevărat coșmar alimentar. Credincioșii renunțau la produsele de origine animală și mâncau puține și din cele vegetale. Porumbul și fasolea nu aveau substanțele necesare nutriției corecte și oamenii erau atacați din interior de aceste probleme metabolice fără să bănuiască. Făceau totul pentru religie. Această stare de denutriție asigura un teren propice pentru acțiunea germenilor patogeni de orice tip, mai ales că aceștia erau puși în mișcare de cei ce doreau avere din comerț.
Este de preferat ca persoanele în vârstă să nu uite de lecțiile istorice și să aibă grijă la ce produse alimentare folosesc în bucătărie. Ar fi ideale legumele și fructele proaspete și cât mai puțin preparate termic. Contactele apropiate ar fi de evitat și tratamentele recomandate de medici să fie urmate cu strictețe. Postul trebuie ținut de persoane puternice și sănătoase, cele bolnave putând să mănânce tot ce le fortifică trupul. Fanatismul alimentar a generat hecatombe timp de secole, dar viața comunităților curgea liniștit tot înainte.
Nu este de glumit cu fenomenele asasine din martie și ar fi bine dacă s-ar înțelege ce pericole pândesc ființele plăpânde. Acum există medici și legume proaspete, ceea ce mai limitează efectele lunilor de Iarnă, dar prudența trebuie să fie in permanență arma omului pentru o viață lungă.
Oamenii spun mereu că respectă credințele și tradițiile și astfel apar marile și fatalele greșeli. Stilul de viață poate să fie cel ce provoacă marile probleme și trebuie căutată măsura în orice decizie luată. Din păcate, căderea în trecut este specifică societăților și coasa morții poate să taie suflete din plin.
Sursă imagine: Unsplash