Se spune că a pornit recesiunea din New York după ce s-a prăbușit bursa și mulți investitori au rămas fără acțiunile pe care le speculau. Ar fi fost un dezastru care s-a întins până-n 1939 și apoi producția de armament a scos economia din marasm. Aceasta este teoria care este explicată și predată de decenii, vinovat pentru toate nenorocirile fiind sistemul de producție de tip capitalist. Este un adevăr științific și nu poate fi combătut.
Repetarea informațiilor, mereu fiind găsite formulări care să sublinieze cât de rău a fost și cum economia nu mergea, trebuie să ne ducă repede cu gândul că se ascunde ceva cu intenție sau din neștiință.
Adevărul este că mai întâi au început pregătirile de război mondial și apoi a apărut ceea ce se numește Marea Criză Economică. Primele semne au fost chiar înainte de 1929 și pot fi împinse până-n 1926. Fenomenul unor lipsuri pe piața mondială a apărut în mai multe locuri de pe planetă și a avut legătură cu supraproducția de produse speciale.
Conducerea de la Moscova a fost încântată de mitraliera PV-1 deoarece era ușoară, doar 14,5 kg, și putea să tragă 750 de cartușe pe minut, un salt revoluționar în raport cu cele 600 ale modelului Maxim clasic. Cadența ridicată era utilă din moment ce luptele aeriene sunt de scurtă durată și trebuie să fie cerul saturat de gloanțe ascuțite. Erau deja gata în octombrie 1929 2.480 de exemplare și atunci erau considerate suficiente două guri de foc pentru fiecare aeronavă. Iosif Stalin cerea noi livrări și numai în 1932 au fost asamblate 3.019 unități. Sursele electronice conțin informația că vreo 18.000 de arme automate au fost modelate din cele mai bune aliaje.
Se poate spune că nu era o problemă în raport cu resursele Uniunii Sovietice. Mica armă era însă o bijuterie mecanică și fabricile din România timpului n-au reușit să producă tehnică specială. Conducerea de la București a reușit să strângă pentru trupele terestre în primăvara 1942 abia 9.168 de exemplare. Armele automate de poziție nu erau ușor de achiziționat și niciodată nu erau suficiente în raport cu cererea.
Iosif Stalin a dat ordin să fie asamblate cât mai multe mitraliere și acestea costau o avere în perioada în care populația Uniunii Sovietice făcea foamea și cea din Ucraina pielea în masă. PV-1 era cauza tuturor relelor din moment ce avea nevoie de un avion pentru transport spre obiectiv. Dezvoltarea în exces a industriei aeronautice a dus la sporirea cheltuielilor la valori astronomice, Iosif Stalin cerând avioane cât mai performante pentru a avea la bord cât mai multe guri de foc. Aparatul I-15 dispunea de patru mitraliere PV-1 și de un stoc de muniție de 3.000 de cartușe. Acestea nu se obțineau ușor, ci consumau stocuri importante de oțel, plumb, zinc, cupru și explozibili.
Mitralierele par arme neînsemnate prin masă și dimensiuni, dar pot afecta grav veniturile unui stat. Se muncește pentru distrugere sau nimic. A fost normal să apară lipsuri și pentru populație să fie Marea Criză Economică.
Sursă imagine: Wikimedia Commons