monument victime moisei
1

Moisei sau o pagină de Holocaust românesc

Ionel-Claudiu Dumitrescu | 14 Octombrie 2024 | Nr. 857

Al Doilea Război Mondial a început în septembrie 1939 după ce Iosif Stalin și Adolf Hitler au încheiat o înțelegere prin care au împărțit Europa de Est. Noul conflict a fost unul diferit de cel precedent prin faptul că ambele tabere și-au propus să măcelărească cel puțin o parte din populația civilă, plan monstruos ce încălca orice normă a conflictelor moderne.

Poporul român a fost prins la mijloc între cele două blocuri totalitare și o parte a populației a ajuns sub dominația Ungariei începând din septembrie 1940 și s-a trecut la o politică de deznaționalizare prin toate mijloacele. Cei ce nu doreau să devină unguri în faptă și gândire erau considerați niște trădători de patrie și ajungeau în temnițe sau detașamente de muncă exploatate în condiții de lagăr. Atitudinea de ură a fost amplificată de înfrângerile de pe front.

Era 14 octombrie 1944 și un detașament militar maghiar se replia în Maramureș când ofițerii au hotărât să scape de cei 27 de români definiți drept trădători deoarece au încercat să fugă în România. Alți patru țărani din Maramureș au fost incluși din răzbunarea unui reprezentat al statului invadator. Au fost închiși în două case și apoi au fost împușcați pe geam și prin ușă. A urmat incendierea întregului sat și au ars 300 de case. Sătenii s-au întors după două săptămâni și i-au așezat pe cei 29 de martiri într-o groapă comună cu o troiță ce amintea de martiriul românilor transilvăneni. Aparatul comunist de propagandă i-a definit multă vreme drept partizani și monumentul comemorativ din epocă a avut o stea roșie.

Poporul român din Transilvania a fost afectat de mai multe masacre organizate de unități militare maghiare sau de către civili ce încercau să purifice teritoriul ocupat în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940. Ip și Treznea sunt cele mai cunoscute. Partea sovietică a procedat la o scară industrială împotriva românilor din Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Dacă Holocaustul este cunoscut și are parte chiar de cursuri speciale în școală românească, acțiunile antiromânești sunt mai ocolite de autori.

Sursă imagine: Wikimedia Commons