crucișătorul moscova
7

Moskva și minciuna dusă până la capăt

Ionel-Claudiu Dumitrescu | 10 Iunie 2026 | Nr. 1575

Ziua de 24 februarie 2022 putea să fie uitată de populație și de istorici, dar conducerea de la Kremlin a vrut cu orice preț să fie cunoscută pentru totdeauna și a fost început un război numit operațiune militară specială din motive politice. A început o ofensivă în forță pentru zdrobirea inamicului și a fost folosită toată tehnica grea deplasabilă spre Ucraina. Valurile de tancuri erau sprijinite de tunuri autopropulsate, lansatoare multiple de rachete și de avioane. Apărătorii s-au încăpățânat să reziste și au fost necesare noi mobilizări de militari și transporturi de armament.

A fost implicată în lupte și marina de război, cea care prin definiție are muniții puternice. A fost trimisă la atac chiar nava Moscova, simbol psihologic și dovadă a puterii militare. Echipajul era încrezător în superioritatea absolută a tehnicii navale și a fost surprins de acțiunile apărătorilor. Vaporul s-a scufundat în aprilie 2022 și autoritățile din capitala Rusiei au avut grijă să ascundă pierderile din rândurile marinarilor. S-a ajuns la concluzia în ianuarie 2026 că au fost numai 28 de victime. Sentința judecătorească se referă la 20 decedați, 8 dispăruți și 24 de răniți, actele confirmând astfel situația juridică a marinarilor.

Autoritățile de la Moscova au fost de-a lungul timpului specialiste în provocarea de acțiuni de subminare a statelor prietene și inamice, minciunile prezentate poporului fiind bine ticluite de armatele de propagandiști. Povestea cu Moscova a fost preluată de oficiali astfel încât să nu fie cumva afectat prestigiul vastului imperiu, denumit strategic drept federație. S-a avut grijă să se spună că nava nu s-a scufundat în urma unor acțiuni de luptă, a fost o furtună și n-au fost pierderi. Militarii și-au stors creierii să găsească formulări care să cosmetizeze acțiunea militară din 13 aprilie 2022.

Cadrele militare și politicienii au impresia că oamenii de rând sunt nepricepuți în domeniul armelor și pot fi duși de nas pentru totdeauna. Crucișătorul Moskva era lung de 186 m și avea o lățime de 20,8 m pentru a putea să lanseze rachete împotriva țintelor terestre, navale și aeriene. Era o adevărată cetate plutitoare și mândria flotei rusești din Marea Neagră. Muniții puternice erau stocate în magazii protejate. Sute de bărbați asigurau funcționarea instalațiilor de la bord.

Disprețuirea adversarului din partea conducerii forțelor invadatoare a dus la apropierea de litoral pentru a se putea lansa atacuri de precizie. Nu se bănuia că erau desfășurate în regiune lansatoare de rachete antinavă și s-a așteptat momentul ideal pentru lovirea obiectivului în mișcare. Două rachete Neptun au fost capabile să treacă de sistemele de protecție și să lovească în plin corpul metalic. Nava de suprafață nu s-a scufundat imediat și apoi a dispărut în ceața propagandei.

Agenții regimului cred că pot scrie orice pentru manipularea maselor și au fost doar 52 de victime. S-ar putea să fie o apreciere corectă la o primă vedere. Problema este că puțini știu ce înseamnă o armă navală și ce există în conul de luptă. Racheta Neptun avea 150 kg de explozibil și vaporul nu dispunea de suficient blindaj metalic pentru a face față presiunii gazelor rezultate din descompunere substanțelor instabile. Detonarea produselor de mare putere a provocat în mod normal mulțimi de schije. Poate au fost afectate și munițiile de la bord.

Conducerea de la Kremlin a fost obligată să ascundă evenimentele din moment ce s-a dus în adâncuri un vapor ce avea o triplă semnificație prin nume și prin natura misiunii. S-a numit inițial Slava, apoi a devenit Moscova și navă-amiral. Înverșunarea cu care sunt ascunse evenimentele din Marea Neagră nu poate să ducă decât la ideea că a fost o catastrofă.

Sursă imagine: Wikimedia Commons