Istoria militară a fost întotdeauna atractivă pentru orice popor, mai ales atunci când au fost scrise opere literare pe gustul maselor populare. Filmele au amplificat impactul poveștilor militare și mediul virtual a răspândit informația pretutindeni și cu impact deosebit asupra creierului prin faptul că imaginile sunt ușor de reținut și de amintit fără o interpretare superioară ca-n cazul cuvântului scris. Muzee militare au fost înființate în orașele mari sau în cele cu garnizoane mari și un astfel de spațiu expozițional se află și-n Iași, capitala Moldovei având o bogată istorie militară. Tunurile din epoca modernă și din cea contemporană stau lângă Universitatea Alexandru Ioan Cuza și amintesc că gurile de foc sunt necesare atunci când unii își dau jos haina de prieten și vor să cucerească noi teritorii în vederea susținerii economiei prădalnice, o trăsătură a societăților împinse de conducători bolnavi de putere și obsedați de ideea de slavă.
Muzeul din Iași deține obiecte istorice interesante pentru istoria militară, dar piesele de artilerie impresionează prin dimensiuni și tăcerea maiestoasă. Tunurile grele cu lungile și groasele țevi duc imediat gândul la ceea ce pot face aceste mașini ale morții atunci când primesc muniția necesară.
Dimensiunile nu trebuie să înșele un vizitator. Muzeul ieșean dispune de două tunuri care au calibre mici, dar erau șocant de periculoase pe câmpul de luptă. Este vorba de două tunuri antitanc ce puteau să perforeze blindajul mașinilor cuirasate ușor, dar nici cele grele nu erau imune și puteau să fie lovite la șenile sau în pârțile laterale sau în spate. Nici infanteria nu era în siguranță deoarece proiectilele explozive puteau să fie lansate în număr mare pe minut. Fiind ușoare, puteau să fie împinse de servanți cât mai aproape de mitralierele ce deveneau astfel ținte sigure. Armata română a cumpărat tunuri Böhler de calibrul 47 mm deoarece erau ușoare și periculoase împotriva blindatelor cunoscute până la 22 iunie 1941. Uniunea Sovietică avea o industrie cu destinație specială deosebit de eficientă și tunurile anticar de calibrul 45 mm erau piesele esențiale pentru a fi împinse cât mai aproape de inamic în poziții camuflate. Erau dispuse și pe tancuri deoarece Stalin era interesat în mod bolnav de standardizare.
Anul trecut a fost scris un articol în care se demonstra că piesa sovietică, deosebită prin scut, masă și dimensiuni, este prezentată drept un tun austriac sau italian, cel ce este descris drept o creație stalinistă. Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I, Filiala Iași n-a remediat eroarea istorică și vina a fost dată pe cei care au tuns iarba. Tunurile erau amplasate la distanță unul de altul și este greu de crezut că plăcuțele de prezentare au fost cărate de persoane distrate.
Au fost bani din belșug și arhitecții au putut să realizeze ceea ce se numește F&F Tower, o bijuterie ce amintește de sculpturi chinezești în jad. Construcția apărută în perioada 2008-2011 a ajuns până la 243 m și de la distanță nu pare să fie din beton, oțel și sticlă datorită formei impletite
Banii pentru a face America mare din nou erau aducători de beneficii prin America Latină sau acolo unde era anticipat un profit cât mai mare în timp cât mai scurt. Banii n-au miros și nici patronii caracter.
Statul cunoscut cândva doar pentru canalul navigabil și pentru banane a ajuns un exemplu despre cum se construiește pe verticală atunci când oficial nu sunt bani și trebuie să se facă economie de către guverne și mulțimi. Fenomenul de globalizare economică permite scurgerile de capital și efecte de sărăcire pe plan local, național și chiar mondial, dar sunt posibile oaze de prosperitate pentru cei ce nu au țară.
Epoca 2007-2012 a fost una de înflorire a construcțiilor gigantice din beton armat și sticlă și afacerile au prosperat. Chiar și-n România a apărut în 2012 cea mai înaltă construcție, Sky Tower, cu o înălțime de 137 m. Patronii au făcut totul pentru acumulare primitivă de capital și restul societății conta prea puțin.
Imaginile aparțin publicației Ziarul de Istorie. Orice folosire a acestora se face doar prin precizarea sursei.