Omul de cultură și știință venit de pe meleaguri botoșănene a ajuns o celebritate internațională prin descoperirea de documente, interpretare erudită și promovarea valorilor românești. Era un munte de informații pe care le oferea studenților și cititorilor. A publicat 1.250 de cărți și 25.000 de articole și studii, ceea ce înseamnă că a fost cel mai mare scriitor din spațiul românesc și printre stelele culturii universale. Nici până astăzi nu s-a reușit catalogarea întregii opere a savantului.
Volumul operei era dublat de calitatea și varietatea ideilor exprimate în articole scurte sau în tomuri copleșitoare prin dimensiuni. Savantul român a fost recunoscut printre părinții Bizantinologiei și lucrarea în limba germanăIstoria Imperiului otomaneste una dintre cele mai valoroase despre organismul statal dezvoltat in jurul ideilor religioase ale unei familii sultanale. Chiar dacă a fost publicată în perioada 1908 – 1913, opera și-a păstrat calitatea până astăzi.
Se zicea prin secolul al XIX-lea că românii n-au istorie și astfel de idei circulau în cele mai culte medii din București și Iași. Era ceva obișnuit pentru cei ce erau educați în spiritul culturii franceze Nicolae Iorga a venit ca un adevărat adept al Muzei Clio și a publicatStudii si documente cu privire la istoria românilorîn 25 de volume în perioada 1901 – 1913. Trecutul exista, dar era uitat de cei ce se uitau numai dincolo de granițe în căutarea de modele.
Valoarea intelectualului a fost recunoscută prin primirea în Academia Română, cel mai înalt for de cultură și știință, încă din anul 1911. A reușit să transforme localitatea Vălenii de Munte într-o adevărate cetate a Istoriei și ziarulNeamul Românesca fost un mijloc deosebit de promovare a gândirii autorilor de pe meleagurile carpatine în perioada 1906 - 1940. A pus bazele unor reviste științifice precumRevista istorică.
Chiar dacă este recunoscut drept un mare istoric, greu de urmărit din cauza varietății ideilor, Nicolae Iorga a fost și un scriitor de literatură, prea erudit pentru a ajunge pe gustul mulțimilor. Dramele istoriceÎnvierea lui Ștefan cel MaresauTudor Vladimirescuau fost bine realizate, dar au fost prea documentate pentru gusturile oamenilor de teatru și ale criticilor de artă. A condus renumita publicațieSămănătorul, inima unui nou curent literar.
Nicolae Iorga a fost și ctitor de clădire cu valoare religioasă și în anul 1937 au început lucrările la BisericaSfântul Nicolaedin Copou. Istoricul a fost atașat profund de valorile ortodoxiei.
Politica nu este făcută de genii, ci este pe meleagurile românești o permanentă luptă pentru putere și nu s-a ținut cont de rațiunea științifică. Nicolae Iorga a fost răpit de un grup de legionari și dus în pădurea Strejnicu, în apropiere de Ploiești, unde a fost asasinat cu focuri de pistol de către oameni fără pregătire și caracter la 27 noiembrie 1940. Statul român n-a știut să aprecieze valorile și zeci de personalități fost asasinate la sfârșitul lunii noiembrie de cei ce credeau că masele fanatizate pot face ceva creator. A fost normal să se rămână în urma Europei dezvoltate.
Omenirea nu poate să înțeleagă că tot ce înseamnă progres se face prin munca unor genii și acestea sunt foarte puține la nivelul unei țări și trebuie sprijinite de întreaga comunitate. Mișcarea comunistă a venit apoi și a interzis o parte a operei lui Iorga din motive naționaliste. Străinii de realitate și de neam au trecut la nimicirea savanților în numele iluziei cuceririi întregii planete și astfel a pierit istoricul Gheorghe Brătianu. Mișcările totalitare au reușit să omoare doi istorici de valoare internațională din cei trei recunoscuți universal, doar A. D. Xenopol reușind să aibă o trecere normală în veșnicie. Poporul român pune prea puțin accent pe pregătirea intelectuală superioară și mulți sunt cei ce sunt pasionați doar de colecționarea de diplome.
Nicolae Iorga a fost un simbol al culturii românești și chiar al celei universale. Cercetările științifice sunt duse mai departe de către cercetători din cadrul Institutului de Istorie Nicolae Iorga, proiect inițiat chiar de către marele savant în anul 1937, și clădirea instituției este un model de arhitectură din 1939. A lăsat o moștenire uimitoare prin vastitate și varietate, mereu surprinzătoare pentru cei care vor să înțeleagă mintea istoricului român, poate cel mare scriitor al lumii din epoca operelor imprimate pe hârtie.
Nicolae Iorga a fost un exemplu că un român poate să revoluționeze știința dacă are o voință de fier.
Sursă imagine:Radio Renașterea