Lumea contemporană a fost dominată de ideea că oricine poate să participe la alegeri în numele drepturilor omului și au apărut multe persoane convinse că pot realiza orice prin forța maselor. Manipularea creierelor a devenit o practică favorită a politicienilor. Adolf Hitler, un fost militar venit din Austro-Ungaria, a reușit să organizeze un partid politic în care să dețină controlul absolut și puterea i-a sporit după ce la 30 ianuarie 1933 a devenit cancelar al Germaniei. Au urmat răfuieli politice și personale, ceea ce a dus la eliminarea unor eventuale centre de opoziție în sau din afara partidului. Gestapo și S.S. erau cele două brațe lungi ale represiunii de tip totalitar și nu cunoșteau noțiunea de milă.
Victoria relativ ușoară din lupta pentru putere l-a convins pe Hitler că este un geniu dominat de o Inteligență superioară și astfel era capabil să facă absolut tot ce vrea în orice domeniu. Cel mai plăcut era cel militar deoarece avea suficientă experiență în prima linie din timpul conflagrației mondiale. A acceptat tancul ca o mașină capabilă să aducă succese pe câmpul de luptă și a fost chiar definit drept un specialist în domeniul manevrării blindatelor. Succesele din primii ani de război par să confirme genialitatea celui ce fusese doar caporal pe front. Succesul din Franța a fost uimitor prin viteza cu care Wehrmachtul a înfrânt trupele terestre ale noii Antante, cele ce erau dotate în mod superior și dispuneau de sprijinul fortificațiilor din Linia Maginot. Mereu au fost lăudate armele germane și cele franceze erau pline de defecte.
Realitatea a fost una deosebită de crudă și a demonstrat că Adolf Hitler a încercat soluții cât mai ciudate pentru a ascunde lipsa de pregătire, totul acoperit prin crize de isterie în fața generalilor terorizați, cei ce puteau accepta orice pentru a-și păstra funcțiile. Au făcut totul pentru a realiza o lume fantastică în care să trăiască zisul mare conducător nazist. Nici domeniul tancurilor n-a fost ocolit de astfel de manevre și s-a făcut totul pentru a se forma o imagine despre un mecanism militar modern și în care forțele motorizate dețineau rolul fundamental.
Panzer I a fost primul model de blindat operațional și s-a trecut la o producție de serie în vederea formării de divizii blindate. A fost trimis inclusiv pe Frontul de Est, dar a participat cu succes doar la campaniile din 1939 și 1940. A făcut loc modelelor mai evoluate, proces firesc în domeniul militar.
Era un vehicul de 5,4 tone și a reușit să asigure superioritatea numerică prin crearea iluziei de masă de tancuri. În realitate, mașina blindată a însemnat trimiterea la moarte sigură a echipajelor, cuirasa având cel mult 14,5 mm în partea frontală. A existat și o variantă îmbunătățită prin creșterea masei cu câteva sute de kilograme. Nu era suficient pentru a rezista focului de mitralieră grea sau la cel al tunurilor antitanc. Doar viteza putea să asigure sustragerea de sub tirul inamic. Chiar dacă ofensiva din Polonia a durat mai puțin de o lună, 89 de exemplare au fost distruse. Nu este cunoscut numărul de victime din aceste epave. Acestea erau pierderile definitive, inginerii germani fiind chemați să găsească soluții pentru a repune în mișcare tancurile avariate.
Regimul totalitar nazist își arăta adevărata față criminală chiar împotriva tinerilor de rasă superioară și nu conta decât victoria Berlinului împotriva popoarelor inferioare. Au fost trimiși la moarte în adevărate cutii de conserve, dar acesta era un simplu detaliu pentru cei ce nu vedeau frontul decât în filme.
Campania din Polonia a fost prima și se poate spune că toată lumea era lipsită de experiență și industria n-a fost în stare să livreze tot armamentul cerut pentru dotarea noilor divizii. Germania avusese limitări după 1919 in ceea ce privește dotarea și era dificilă formarea Wehrmachtului. Ofensivele din 1940 ar fi trebuit să găsească trupele germane într-o stare mai bună, dar Panzer I a continuat să fie folosit și pierderile au ajuns în șase săptămâni la 188 de exemplare. Pierderile recunoscute de Berlin în 1940 au fost de 232 de blindate, un adevărat genocid. Tancurile de tip Panzer I au fost utilizate pe front, dar era evident că nu prea mai pot face față unei apărări ce dispunea de multe tunuri anticar. Alți militari au fost sacrificați pentru iluzia de putere.
Diviziile germane de tancuri erau impresionante din punct de vedere numeric deoarece au ajuns în linia întâi și mașinile de tip Panzer I. Semănau a tancuri prin siluetă, dar au fost concepute numai pentru antrenament și turela avea numai o cuirasă de 13 mm din oțel ce nu era suficient de rezistent la lovituri perpendiculare. Au ajuns și generalii să creadă în eficiența tehnicii militare ce se producea în Reich.
Sursă imagine: Wikimedia Commons