Situația din Pacific devenea din ce în ce mai tensionată în cursul anului 1941 și s-a ajuns ca marele ocean să fie prea mic în raport cu pretențiile celor două state deținătoare de flote de război. Japonia dorea să se extindă pentru a avea la dispoziție resurse naturale, dar SUA avea pretenții economice în Extremul Orient și nici nu putea să lase un concurent să-și sporească numărul de nave militare. S-a format un grup din șase portavioane de escadră și s-a pornit spre insula Oahu, cea mai puternică poziție avansată a US Navy. A urmat un atac în două valuri și a fost 7 decembrie 1941 ziua nașterii portavionului ca instrument strategic la scară planetară. Amiralii japonezi aplicaseră corect principiul concentrării forțelor împotriva celei mai puternice baze americane, surprinderea fiind al doilea principiu militar aplicat corect. Ofensiva niponă a fost considerată drept momentul de început al războiului din Pacific și s-a tras brutal cortina ce ascundea dimensiunea concentrării de nave la Pearl Harbor.
Istoricul Florian Olteanu a vrut să scrie un articol deosebit despre sângeroasele acțiuni din 7 decembrie 1941, dar articolul publicat în Evz.ro pe 7 decembrie 2024, ora 22 și 34 de minute, conține o mulțime de inexactități și se vede că a fost scris în mare viteză pentru a umple spațiul virtual al publicației și puțină faimă nu strică unui publicist. A ieșit un adevărat dezastru din punct de vedere științific.
Se spune în text că industria niponă a construit cu ani în urmă portavioanele pentru operațiuni ofensive pe vastele suprafețe oceanice. Afirmația este în mare parte eronată, Zuikaku și Shokaku fiind nave proaspăt finisate. Au fost primite în rândurile flotei în august (Shokaku) și septembrie 1941 (Zuikaku).
Nu aceasta este marea problemă a articolului. Cititorul poate afla că japonezii au folosit avioane din lemn ce se numeau kamikaze și care atacau țintele navale fără să se țină cont de viețile piloților. Autorul combină faptele istorice și nu tine cont de realitate și de timpul istoric. Bombardamentul de la Pearl Harbor a fost dus în cel mai convențional mod cu bombardiere și torpiloare. În plus, avioanele de vânătoare au mitraliat obiective de la sol. Amiralii niponi nu aveau de ce să ceară sacrificiul suprem din moment ce acțiunile erau pline de succes. Sinuciderile piloților au fost rare în primii ani de război și doar cei grav loviți au mai încercat un ultim act de eroism. Abia în 1944 au fost dezvoltate escadrile speciale care să asigure lovirea vapoarelor cu o precizie superioară.
Autorul articolului nu amintește aproape nimic despre acțiunile militare din 7 decembrie și insistă pe teoria că Washingtonul a fost informat că un atac de pe portavioane este posibil. Descrierea evenimentelor lasă mult de dorit. Se vorbește despre folosirea unor avioane din lemn în Hawaii, cele ce erau de tip kamikaze. Torpilele aeriene nipone au avut niște dispozitive din lemn pentru a împiedica scufundarea până la fundul apei puțin adânci. În rest, au fost arme obișnuite de Tip 91 ce aveau 848 kg. Japonezii au folosit cu succes îndeosebi avioane clasice din metal, mai noi sau demodate. Orice putea zbura se transforma în mijloc de nimicire prin atașarea unei bombe. Cele mai bune erau aparatele de zbor cu viteză mai mare și capabile de manevre prin care să deruteze apărarea antiaeriană și vânătorii inamici. Au intrat în acțiune avioane cu reacție de tip Okha, cele ce aveau corpul făcut parțial din lemn și transportau mult explozibil. Nu puteau fi interceptate când intrau în picaj și doar doborârea avioanelor purtător era soluția corectă. Precizia armei lăsa de dorit din cauza vibrațiilor produse de viteza sporită asupra suprafețelor de comandă. Jucăria mortală era ieftină și nu se ducea lipsă de voluntari.
Concluziile articolului sunt mai mult șocante. Se spune că americanii i-au dominat pe japonezi cel puțin până-n iunie 1942. Situația a fost exact invers și forțele nipone au reușit zdrobirea unităților terestre americane din Filipine și pe cele aliate din Asia de Sud-Est și din Indiile olandeze (Indonezia de astăzi). Capturarea surselor de petrol din Borneo a întărit în mod îngrijorător forța navală niponă, dar acțiunile eșuate din Marea Coralilor și, mai ales, de la Midway au dus la prăbușirea organismului militar proiectat pentru ofensivă.
Sursă imagine: Flickr
