Fiecare an școlar se încheie cu un examen prin care se dorește să se afle cât de pregătită este o nouă generație de absolvenți de liceu și birocrații din minister solicită realizarea unor subiecte care să respecte principiile didactice și pedagogice. Nu trebuie să fie încălcate nici valorile științifice.
Istoria a fost aleasă drept materie obligatorie pentru elevii umaniști și este o știință ce pare deosebit de dificilă celor ce nu prea citesc sau sunt obișnuiți să tocească rând cu rând de prin manuale sau după notițele luate la meditații. Autorii subiectelor vor să facă opere deosebite din toate punctele de vedere, dar Muza Clio parcă se distrează și le joacă feste. Primul subiect al probei implică studierea a două texte din care trebuie să fie extrase anumite informații și a fost ales un fragment din opera a doi autori străini. Există mereu teza că personalitățile de peste hotare gândesc în mod superior și dețin adevărul științific perfect și suprem.
S-a preferat pentru 2025 un citat din opera lui J. Carpentier și Fr. Lebrun despre lumea comunistă, parte din volumul Istoria Europei. Autorii trebuie să se fi stresat mult până când au descoperit fragmentul care să conțină informațiile potrivite pentru redactarea subiectelor sau au mai avut prin computer ceva rămășițe de la alte opere. Partea interesantă este că au fost formulate și șapte cerințe. Se vede că există în fiecare epocă idei fixe ce nu pot fi eliminate nici măcar prin eforturi intelectuale deosebite sau prin repetare sistematică a adevărului pur. Elevii au fost întrebați în care text se scrie că liderii români au refuzat, au respins, planurile conducătorului sovietic numit Nikita Hrușciov, cel care ar fi dorit ca România populară să devină o simplă țară agrară. Elevii au formulat propoziții și au scris clar că Planul Valev a fost amintit în textul B. Se punctează după informațiile din manuale și în conformitate cu indicațiile din Barem. Masele de elevi nu sunt afectate la corectare dacă datele din manuale sunt corecte sau nu.
Problema este că intelectualii au ajuns să se comporte precum fanaticii religioși și repetă prostiile sugerate în 1964 de temutul Gheorghe Gheorghiu-Dej și dezvoltate de politrucul Costin Murgescu. Geograful Emil Borisovici Valev a scris negru pe alb că industria României urma să fie dezvoltată în jurul combinatului metalurgic de la Galați, o copie ideologică a giganticei opere industriale de la Magnitogorsk. Proiectul conducerii de la București era în faza de punere în practică și ar fi urmat să livreze anual patru milioane de tone de oțel.
Traducerea textului scris de Valev a fost realizată chiar în anul 1964 și a fost publicată în tiraje uimitoare pentru o publicație științifică. Poate a fost cel mai mare tiraj din istoria științei românești. Materialul a fost scanat și postat integral în mediul virtual, ceea ce-l face accesibil oricărei persoane ce dispune de un computer conectat la rețeaua mondială de informație. Au fost publicate articole în care s-a demonstrat că a fost o minciună a regimului comunist de la București, Gheorghe Gheorghiu-Dej fiind specialist în oferirea de lozinci.
Istoricii români au popularizat ideea că a fost un mare gest de eroism prin înfruntarea stalinistului Nikita Hrușciov. Problema este că Valev a scris clar că România trebuie să se industrializeze cu orice preț în jurul orașului Galați și nu s-a spus ceva despre transformare în țară agrară. Autorul sovietic de origine bulgară lăuda regimul comunist pentru opera de industrializare, cea care era realizată exact pe baza principiilor comuniste și staliniste, metalurgia fiind în centrul atenției partidului unic. Lupta cu zisul Plan Valev a fost o mostră de manipulare comunistă și nici autorul universitar n-a crezut că poate să iasă o astfel de furtună dintr-un articol laudativ la adresa României populare. Grav este că istoricii de după 1989 nu vor să recunoască eroarea gravă comisă și se laudă cu lupta eroică dusă împotriva Moscovei în 1964. Cum Rusia a atacat mereu state vecine, Ucraina fiind ultima din listă, afirmațiile oamenilor cu studii par corecte.
Valev a scris despre dezvoltarea industriei metalurgice în jurul gigantului de la Galați și nu despre un stat agrar. Oare cât timp trebuie să treacă pentru a se elimina din cărți și manuale falsul istoriografic?
Sursă imagine: Historia