Europa părea un continent cu populație fericită, ferită de flăcările distrugătoare ale războiului, dar la 24 februarie 2022 a început zisa operațiune militară specială a Moscovei în Ucraina. Ceea ce trebuia să fie un Blitzkrieg pentru Lebensraum și Weltpolitik, s-a împotmolit în noroiul statului atacat și efectivele de elită din primul val au fost completate cu recruți și deținuți. Războiul este un zeu capricios și lacom. Mereu cere mai mult și fără milă și îndurare. Economia trebuie să se supună legilor distrugerii și nu contează nevoile mulțimilor în fața fanteziilor conducătorilor ce se cred atotcunoscători.
Generalii ruși au putut să constate că dorința de rezistență a ucrainenilor este una deosebită și au fost aduse noi mașini grele pentru înlocuirea celor pierdute. Arsenalul a fost completat cu multe tunuri, artileria fiind deosebit de dragă lui Stalin. Nici urmașii de la Kremlin n-au făcut excepție de la regulă și oțelul a fost modelat în guri de foc ce băteau recorduri mondiale și erau răspândite peste tot pe planetă în numele ideologiei comuniste. Liderul actual a trimis ordin să fie scoase din depozite piesele de calibru greu și trenurile deplasează munți de muniții, multe fiind distruse de rachetele și dronele inamice. Exploziile generate de munițiile termobarice au fost mereu spectaculoase pentru televiziunile dornice de senzațional din întreaga lume.
Apărătorii ucraineni au reușit să captureze multe blindate rusești și să le folosească împotriva foștilor proprietari, dar tot nu reușesc să acopere linia frontului cu o densitate suficientă pentru respingerea invadatorului. Sunt ajutate de cele din depozitele sovietice și de cele produse după destrămarea Uniunii Sovietice. Au fost și livrări din Occident, dar frontul macină neîntrerupt oameni și mașini, cele distruse, avariate sau stricate fiind greu de înlocuit pentru a se menține un zid de fier și foc.
Comandamentul ucrainean a învățat ceva din cele două conflicte mondiale și s-a trecut la ascunderea trupelor în tranșee și alte fortificații de campanie. A fost îngropat și armamentul scump și astfel artileria rusă este obligată să folosească multe proiectile, o singură lovitură de calibrul 152 mm consumând circa 60 kg de metal și explozibil. Detalii! Alte trenuri și camioane aduc dispozitivele distrugătoare pentru străpungerea barierelor formate din mine antitanc, cele vinovate de masacrarea multor companii blindate. Cum mașinile cuirasate sunt scumpe chiar și-n Rusia, s-a revenit la atacurile de infanterie pentru deschiderea drumului unităților ce urmează să dezvolte ofensiva, comandanților ruși plăcându-le operațiunile de străpungere sau cele de încercuire, așa cum s-a încercat la Bahmut și Avdiivka. Dacă au fost trimise la asalt unități de infanterie, a fost necesară sporirea numărului de arme automate de mare putere și Ucraina a descoperit în depozite mitralierele Maxim M1910, cele care au ajuns un simbol al armatei ruse sau al celor sovietice. Gura de foc era mitralieră de poziție și era greu de manevrat, chiar dacă dispunea de roți. Instalată în cuibul ei, devenea un obstacol de netrecut prin funcționarea neîntreruptă și prin precizia înaltă.
Cartușele de calibrul 7,62 mm au fost inventate în secolul al XIX-lea și au dat satisfacție deosebită. Au fost produse în masă pentru reduce cheltuielile și mereu au fost depozitele pline. Economia se făcea doar astfel încât să fie asamblate mai multe gloanțe. Dacă puterea celor clasice nu era suficientă, au fost concepute muniții capabile să străpungă armura blindatelor ușoare. Vestele antiglonț nu sunt suficiente pentru astfel de sarcini.
Imagini de pe front surprind o nouă utilizare a produselor din sovietica eră. Au fost amplasate câte două arme pe camionete cu motor puternic pentru a asigura o mobilitate deosebită. Improvizația nu este destinată însă luptei de la sol, ci a fost menită să tragă împotriva dronelor, dispozitivele zburătoare fiind periculoase prin transmiterea de date către artilerie sau prin inițierea de atacuri sinucigașe. Lovirea unei ținte zburătoare la o mie de metri este suficientă în condiții de front și a fost folosită în Al Doilea Război Mondial în ansamblu și de patru arme. Concentrarea focului provoca avarierea sau doborârea avioanelor ce se apropiau pentru atacul la sol. ZPU-4 a intrat în uz în 1931 și au luptat în tot conflictul mondial. Dronele actuale sunt prea fragile pentru a face față rafalele și viteza redusă le expune destul de mult timp. Au fost montate dispozitive optice pentru observare la distanță și eficiența a sporit. Stocul de Maxim M1910 era de 35.000 de exemplare și acum așteaptă sau seceră țintele vii sau mecanice pe care dictatorul de la Kremlin le oferă cu generozitate. Țevile răcite cu apă permit un tir îndelungat și neiertător.
Războaiele mondiale păreau îngropate în trecut, dar fantomele au ieșit din depozitele ferecate. Fanteziile conducătorilor îngroapă oameni și destine.
Sursă imagine:War Room - U.S. Army War College