Conducerea de la Kremlin a dorit un război de tip Blitzkrieg, dar ostilitățile începute la 24 februarie 2022 nu s-au încheiat încă în ianuarie 2025 și se consideră că sunt încă suficiente resurse umane și materiale pentru a duce lupte la scară mare în cel mai intens război clasic dus după 1945.
Aviația rusă clasică a fost alungată de pe cerul Ucrainei prin precizia rachetelor occidentale și pierderea din toate cauzele a 119 elicoptere și a 118 avioane a dus la o retragere spre aerodromuri îndepărtate de frontiere și atacurile periculoase au devenit cele cu bombe planante, cele ce nu pot fi interceptate și conțin prea mult explozibil. Stocurile de arme sovietice sunt modernizate electronic și astfel se fac economii de materiale. Aceste proiectile sunt însă utile pentru atacarea primelor linii și atunci trebuie să se treacă la utilizarea rachetelor balistice sau de croazieră. Aviația sovietică și cea rusă au primit numeroase modele pentru atacuri împotriva țintelor aeriene, navale și terestre și acestea au fost utilizate pentru a scoate din funcțiune obiective importante. Statul rus a fost însă lovit de propriile arme în urma unor lovituri greșite. O rachetă de tip Kh-69, de 930 kg, a căzut în apropierea unei localități din Regiunea Voronej în 15 ianuarie 2025. Au rămas suficiente pentru a ataca o țintă favorită, orașul Krivoi Rog fiind un simbol și o bază ucraineană importantă. Au fost utilizate două rachete balistice și acestea au putut să treacă de bariera antiaeriană.
Militarii ruși au început să prefere dronele deosebit de periculoase pe linia frontului în urma înmulțirii roboților sinucigași de tip FPV, definiți drept ieftini și eficienți. Au fost realizate modele dirijate prin fir și acestea nu pot fi bruiate electronic. Mai interesante pentru acțiuni ofensive în adâncimea teritoriului inamic sunt dronele de tip Geran-2, cele copiate după modele iraniene.
Comandamentul rus a decis în 16 ianuarie 2025 că trebuie să trimită mijloacele de distrugere împotriva porturilor ucrainene de la Dunăre pentru a provoca teroare și pierderi, ceva plăcut celor ce sunt în posturi înalte în vasta federație. Ziua de 17 ianuarie 2025 a fost păstrată de Istorie printr-o evoluție periculoasă a atacurilor aeriene. O dronă Geran-2 a căzut în zona Ceatalchioi și a provocat un crater spectaculos pentru cei bolnavi de distrugeri. Explozia n-a făcut victime, dar lovirea teritoriului unui alt stat este un gest ostil și o adevărată declarație de război. Uniunea Sovietică pe vremuri a executat un bombardament pe propriul teritoriu și apoi a atacat Finlanda în presupus mod îndreptățit. Drona Geran-2 are o masă de 200 kg și a detonat în România 50 kg de explozibil puternic. Este practic o demonstrație de forță și o adevărată declarație de război la adresa statului român, dar bătaia Kremlinului este mai departe și vrea să arate cu orice preț că poate să atace orice fără teamă.
Lovitura aeriană de la Ceatalchioi se poate spune că provine de la un aparat de zbor deviat de bruiaj electronic sau avariat de apărarea antiaeriană din Ucraina. Rusia. Problema este că o a doua dronă s-a prăbușit la sud de Chilia Veche, ceea ce înseamnă că din 50 de drone două au lovit teritoriul românesc si cel al NATO. În concepția Moscovei, aceste gesturi nu sunt atacuri sau provocări, dar pot fi utilizate pentru a testa voința alianței pe care trebuie s-o submineze prin toate mijloacele. Rusia este un dușman al păcii și al fericirii popoarelor prin politica dusă de centrul de putere de la Kremlin. Nu contează cine preia frâiele puterii, politica rămâne aceeași.
Europa era prosperă și fericită înainte de 24 februarie 2022 și aceeași situație era în Rusia și Ucraina. A fost suficientă pofta de slavă a unui om de care uitase istoria și situația internațională s-a încins.
Ostilitățile aeriene provoacă distrugeri mari ale civilizației industriale în ambele state implicate și nici societatea nu mai este ceea ce a fost înainte de primele explozii. Totul se schimbă și nu se știe exact încotro vor evolua evenimentele militare și politice. Este însă evident că militarii au dezvoltat o pasiune bolnavă pentru drone cât mai sofisticate și miniaturizate pentru a se sustrage sistemelor de detecție. Dronele au ajuns să fie utilizate în orice situație și Brigada 63 Mecanizată Separată a anunțat că a reușit să doboare cu doi roboti FPV pe 16 ianuarie un aparat Merlin-VR, un dispozitiv ce poate să zboare și zece ore pentru a supraveghea câmpul de luptă și are un sistem propulsiv silențios. Omenirea trebuie să se întrebe ce vor face roboții în viitor.
Sursă imagine: Wikimedia Commons