Statul român căuta să promoveze relații comerciale cu statele europene astfel încât să fie importate cantități sporite de mărfuri industriale în schimbul celor mai puțin prelucrate. Important era să fie pozitivă balanța comercială.
Grecia începea să fie un partener economic interesant din moment ce prețurile unor mărfuri erau scăzute în raport cu cele ale puterilor industriale. Patronii români căutau ceea ce era mai ieftin, dar fără să se renunțe la calitate. Orice firmă ce oferă marfă de slabă calitate dispare în timp din cauza concurenței. Erau căutate bunurile din fier și au fost găsite în anul 1931 417 t de produse. Se poate spune că era epocă de criză și au fost puține bunuri achiziționate din statul balcanic. A urmat o perioadă în care cererea a fost mai scăzută, dar s-a ajuns în 1936 la 12.223 t de metal brut sau prelucrat. Ambele părți ar fi fost interesate de dezvoltarea schimburilor comerciale, dar au fost cumpărate doar 5.835 t în 1937 și 2.522 t în 1938.
Tăvălugul războiului mondial a dereglat comerțul din Sud-Estul Europei și chiar a dus la dispariția statului grec pentru o vreme.
Sursă imagine: Wall-Street