putin ținând un discurs

Rusia la sfârșitul lui iulie 2025 sau un model despre cum un lider politic poate să facă o lume praf în numele iluziei de slavă

Ionel-Claudiu Dumitrescu | 2 August 2025 | Nr. 1248

Anul 2022 a rămas în memoria oamenilor și prin începerea operațiunii militare speciale din Ucraina, Moscova dorind un Blitzkrieg pentru obținerea de spațiu vital în vederea dominării întregii lumi. Tezele vechi ale lui Iosif Vissarionovici Stalin sunt puse în practică de liderul ce nu prea are idei personale și conduce numai pe bază de ură și suspiciune. Este un adevărat mort viu și așa o să rămână până la trecerea în lumea de dincolo. Conflictul din regiune s-a prelungit de-a lungul unui adevărat limes ce implică mine și drone din belșug. Zona morții este luată cu asalt de valuri de militari ruși, dar cei mai mulți ajung să devină doar morți pentru gândirea primitivă a celui ce visează acum la bătălii mari pentru a rămâne în istorie precum feldmareșalul August von Mackensen, cel ce visa numai bătălii de nimicire cu munți de cadavre și râuri de sânge. Nu degeaba purta un cap de mort la căciula impozantă și a ordonat ofensivele de la Mărășești și Oituz.

Conducerea de la Moscova s-a caracterizat în timp prin idei puține și brutale. Nu putea să fie altfel nici acum. Câmpiile Ucrainei au ajuns să fie un adevărat cimitir de tancuri de toate tipurile, noii dinozauri ai războiului modern. Au fost identificate pe bază de probe video de către pasionații de la oryxspioenkop.com 2.999 de exemplare bune de reciclat, multe fiind greu de identificat după ce explozia muniției de la bord le-a modelat cumplit structura din oțel de cea mai bună calitate. Cuirasele din oțel masiv sau din blindaje stratificate au fost cel mai bun exemplu despre rolul industriei metalurgice în lagărul socialist. Industria a fost ridicată doar pentru a susține efortul de război și Rusia contemporană se întoarce în trecut prin militarizarea excesivă. Totalul mijloacelor blindate devenite istorie se ridică la 10.158 de exemplare și sunt numai cele pentru care au existat dovezi clare privind distrugerea completă. Este o dovadă că Uniunea Sovietică a fost numai și numai un templu al războiului prin care s-ar fi putut realiza cucerirea întregii planete. Omul obișnuit nici nu poate să înțeleagă câte resurse au fost consumate în urma distrugerii mașinilor ce dispuneau la bord de proiectile, cartușe de mitralieră și motorină. Alte 1.023 au fost abandonate în urma unor avarii și fost ușurate de tot ceea ce era util frontului și cu greu ar mai ajunge operație. Conducerea de la Moscova a considerat că stocurile de prin depozitele în aer liber sau camuflate sunt suficiente pentru menținerea unei presiuni permanente asupra unui inamic tenace și ostilitățile sunt duse mai departe cu înverșunare specifică liderilor cruzi, cu gândire primitivă. Muniția mai veche și mașinile uzate moral au fost considerate ieftine în schimbul ocupării motorului industrial al Uniunii Sovietice. Nu s-a așteptat cineva de la Moscova să existe rachete atât de eficiente în străpungerea blindajelor și apoi încărcăturile de propulsie generau explozii devastatoare, spectaculoase fiind turlele zburătoare. Dronele au fost inamicul pe care nu s-ar fi pariat înainte de 24 februarie 2022.

Liderul de la Kremlin are generali ce sunt obsedați de puterea de distrugere a artileriei și au fost dezvoltate tunuri de asalt mobile pentru însoțirea blindatelor în ofensivă. Au fost nimicite 791 de exemplare și cele mai scumpe erau cele din categoria Msta-S. Erau de câteva ori mai scumpe decât tunurile clasice, cele care au dat ca jertfe zeului războiului 286 de exemplare. Cum acestea se află în spatele frontului, distrugerile sunt mai greu de verificat. Msta-S are masa de 42 t și un singur proiectil clasic este greu de 43,56 kg. Este o adevărată cetate mobilă și rezerva de muniție poate să urce la 50 de unități. Luptătorii ucraineni au realizat lovituri spectaculoase împotriva lansatoarelor multiple de rachete, cele ce sunt pline de explozibil. Au fost dezvoltate din dorința lui Iosif Stalin de saturare a terenului cu schije și explozibil, dar au evoluat în timp la modele deosebit de devastatoare. Au fost nimicite în mod sigur 410 exemplare. Planificatorii de la Kremlin merg pe ideea că sunt doar camioane înarmate, dar puține state au astfel de mijloace de distrugere, mai ales din categoria grea.

Rusia a suferit pierderi cumplite în ceea ce se reface cu greu la nivel de ultimă generație. Forțele Kievului au nimicit o întreagă flotă aeriană și puține state se pot lăuda cu 142 de aparate funcționale. Au devenit istorie inclusiv bombardiere strategice de tip Tu-95. Șapte exemplare au fost trimise la fier vechi împreună cu opt Tu-22M. Alte 125 de elicoptere au fost identificate drept nimicite. Un aparat de zbor modern poate să fie prețuit și la 100 milioane de dolari din cauza materialelor speciale utilizate. Bombardierele strategice pot fi și 10 sau 20 de ori mai scumpe în funcție de dotare.

Rusia pare o lume în care totul este posibil și cea mai mare problemă constă acum în menținerea stocurilor de muniție. Dacă grenadele și cartușele de infanterie sunt multe și mărunte, situația devine gravă atunci când se trece la proiectile și rachete. Dronele sunt considerate ieftine, dar cele strategice tot au sute de kilograme și uzine întregi muncesc pentru realizarea materialelor necesare asamblării. Numai o rachetă Iskander poate să aibă masa de 3,8 t sau chiar de 4.615 kg în varianta modernizată. Este interesant că statul oferă foarte greu ajutoare populației aflate în dificultate, dar are resurse pentru cursa înarmărilor. Puține state în lume au capacități industriale care să livreze rachete balistice și de croazieră în cantități mari, dar exemplul epuizării economice din Coreea de Nord este o lecție despre rezultatul final al obsesiei pentru armele cerute de Hitler.

Conducerea de la Kremlin nu este făcută din aluat normal și nu contează consumurile. Trebuie să fie muniția din primele linii, depozitele unităților tactice, stocurile unor sectoare de front și rezervele intangibile. Se are grijă să fie umplute toate depozitele de pe principalele direcții de efort și volumele din adâncimea teritoriului. Consumul din Ucraina este imens și au mai fost distruse rezerve importante, dar industria este chemată să satisfacă dorințele generalilor.

Costurile conflictului cresc în fiecare zi la sol, în aer sau pe mare. Dronele ucrainene au reușit să lovească adânc în Rusia și să avarieze fabrici cu destinație militară și astfel chipul războiului a început să apară acolo unde nu s-ar fi așteptat vreun analist militar. Obiectele zburătoare au ajuns din Ucraina pe tot teritoriul european al Rusiei și au provocat pagube chiar în Moscova, ceva de necrezut înainte de 24 februarie 2022. Nici avioanele din celebra Luftwaffe n-au reușit astfel de performanțe. Numai pe 31 iulie 2025 au fost generate explozii devastatoare la fabrica Radiozavod din Penza, capacitate industrială ce livra echipamente electronice pentru centre de comandă și comunicații radio. Electronica este cea care asigură calitatea loviturilor devastatoare sau coordonarea acțiunilor pe câmpul de luptă.

Conducerea de la Kremlin încearcă din răsputeri să ascundă adevărul de pe front, dar Slava s-a dus în adâncuri încă din 2022. Nici astăzi nu se știe câte victime au fost la bordul crucișătorului ce era mândria flotei din Marea Neagră și era prețuit la cel puțin 750 milioane de dolari. Nu prea contează suma din moment ce bugetul militar a fost mereu secret de stat.

Un anunț din ziua de 31 iulie 2025 vine să confirme presiunea armatei ruse asupra forțelor ucrainene și s-a spus că orașul Ceasiv Yar ar fi fost ocupat, eliberat în limbaj oficial. Imaginile din satelit și analizate de experți occidentali demonstrează că batalioanele ucrainene rezistă încă în partea de vest a urbei care a devenit un fel de Stalingrad după ce orășelul Bahmut din apropiere a fost luat cu asalt de invadatori.

Statele cu o economie militarizată în exces au două variante: fie ocupă teritorii bogate pentru jaf sistematic sau sunt supuse riscului de dezintegrare. Viteza de descompunere depinde de nemulțumirile popoarelor ce formează mozaicul etnic și religios numit Federația Rusă. Importanță deosebită în menținerea coeziunii o are voința liderului din centrul de putere, cel ce a demonstrat că elimină de la fereastră multe persoane bănuite că-i pun la îndoială hotărârea. Șeful grupării Wagner a avut un accident de avion și Aleksei Navalnîi a pierit cumva în temnița înghețată.

Liderul de la Kremlin este convins că joacă rolul lui Stalin după atacul german din 22 iunie 1941 și are datoria să înființeze o armată puternică și în fața căreia să tremure întreaga lume, așa cum era înainte de 1991. Acum are o populație redusă cu 118.633 de bărbați în putere, identificați în mod sigur de cei de la Mediazona, dar situația a fost valabilă la 16 iulie. Atacurile frontale pot duce și la pierderi de 66 la 1, ceea ce înseamnă o catastrofă demografică pentru un stat în care densitatea este calculată la 8,5 locuitori pe kilometrul pătrat.

Conducerea de la Kremlin trebuie să fie criminală până la capăt și atacul din 31 iulie asupra orașului Kiev, soldat cu 26 de victime civile, a fost cel mai sângeros de la începerea ostilităților. Dacă inamicul face astfel de pierderi și pagube, este terorist.

Sursă imagine: Wikimedia Commons