Ziarul de Istorie

Nr. 893

Rusia, Ucraina și Tula

Ionel-Claudiu Dumitrescu 31 de vizualizări

orașul tula

Ziua de 24 februarie 2024 a rămas în evoluția omenirii prin declanșarea unui nou război pe falia ce desparte lumea asiatică de cea europeană, Occidentul fiind mereu urmărit cu invidie de conducătorii conservatori. Mai mult. Unele origini nomade ale populațiilor din Rusia aduc în actualitate ura împotriva centrelor urbane, a caselor în general. Conducătorii de la Moscova și de la Sankt Petersburg au tot împuns frontierele spre vest și nu se putea ca Ucraina să fie un stat cu populație fericită. S-a trecut la cucerirea regiunilor estice ale Ucrainei, vestice pentru Rusia. Lugansk, Donețk și Crimeea au fost pofta minimală a celor de la Kremlin, dar planul unui Blitzkrieg care să ducă frontiera lângă Ungaria și Slovacia în numele Uniunii Sovietice era de preferat. Rezistența militară a forțelor ucrainene a dus la marele dezastru de la porțile Kievului și ale Harkovului. Unitățile de invazie au fost retrase pentru refacere și statul rus a fost obligat să facă aprovizionarea cu armament și muniții. Au fost stocuri din comunistă eră, dar a trebuit să se treacă la explozibili produși din ce în ce mai recent pentru a se face față consumurilor. Au fost cumpărate și muniții din Coreea de Nord și Iran.

Presiunea proiectilelor de calibrele 122 și, mai ales, de 152 mm asupra fortificațiilor de campanie a determinat conducerea de la Kiev să decidă efectuarea de bombardamente împotriva depozitelor de muniții, cele din zona frontului fiind prea mici pentru a schimba cursul evenimentelor militare. Dronele kamikaze s-au dovedit instrumente de război deosebit de periculoase. Având viteză redusă, zburând la joasă altitudine și expunând undelor radar o suprafață mică, roboții ucigași au putut să treacă de sistemele antiaeriene și au reușit să lovească depozite uriașe de muniții precum cele din regiunea Tver. Loviturile au provocat pierderi care au provocat unele probleme în aprovizionarea cu proiectile și rachete de toate tipurile. Depozitul din Toropeț a fost lovit pe 18 septembrie 2024 și a provocat un adevărat cutremur. A urmat pe 21 septembrie un alt depozit din apropiere.

Oprirea acțiunilor militare nu se poate face prin lovirea batalioanelor și a depozitelor tactice sau strategice. Nici nimicirea camioanelor pline cu bombe nu pare să impresioneze conducerea militară și politicienii plasează noi comenzi masive de arme și muniții, obligatoriu mai perfecționate și mai devastatoare. Un stat dictatorial reface totul cu ajutorul fabricilor cu destinație specială și acestea sunt multe pe teritoriul Rusiei. O uzină pentru producerea de explozibili militari se află în zona orașului Tula, localitate care a fost dezvoltată drept un arsenal vital al imperiului. Au fost trimise drone de atac și acestea au străpuns apărarea antiaeriană din zona obiectivului ce se află și pe direcția Moscovei în noaptea de 8 spre 9 noiembrie 2024. Centrul de producție a luat foc și activitatea a devenit prea periculoasă pentru operatorii umani. S-a trecut la evacuarea instalațiilor și pe la orele 13 a avut loc o nouă explozie. Uzina chimică Aleksinski a fost grav afectată împreună cu o centrală electrică și cu o linie de transport a energiei electrice. Luptătorii ucraineni au fost hotărâți și au trimis 13 drone pentru o copleșire a apărării antiaeriene.

Aprovizionarea Armatei ruse cu muniții este parțial afectată, colosul statal având mai multe întreprinderi chimice specializate. Mai mult. Orice uzină poate să treacă la livrarea unor substanțe care apoi să fie transformate în pulberi propulsive sau în încărcături de luptă. Economia Rusiei găsește mereu mijloace pentru dezvoltarea industriei militare și se consideră că nimic nu este scump în raport cu importanța cauzei. Totuși, istoria a demonstrat că adunarea scăderilor poate avea drept rezultat o prăbușire definitivă a marilor imperii.

Sursă imagine: Wikimedia Commons

Nr. 519 42 de vizualizări

Cutremurul din 4 martie 1977 și amintiri despre clădirile pierdute

În urmă cu 47 de ani, România avea să cunoască cel mai dureros cutremur din istoria sa. La ora 21:22:22, pământul Vrancei a început să se miște, dând naștere unui cutremur cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter ce preț de 56 de secunde avea să...

Mihai-Claudiu Sima 4 Martie 2024

Nr. 1182 49 de vizualizări

România și argila în epoca de Mare Criză Economică

Statul format în anul 1918 în urma Marii Uniri a fost dominat de elite politice și economice ce doreau o dezvoltare după model occidental și sectorul construcțiilor era considerat vital pentru creșterea nivelului de trai. Firmele de construcții și parti...

Ionel-Claudiu Dumitrescu 7 Iunie 2025

Nr. 1377 47 de vizualizări

Exploatarea subsolului în anul 1930

Autoritățile de la București au făcut un recensământ general în anul 1930 și industria a fost cercetată cu o atenție deosebită deoarece se considera că poate să genereze locuri de muncă, beneficii și progres accelerat. Fabricile epocii începeau să prelu...

Ionel-Claudiu Dumitrescu 3 Decembrie 2025