Împăratul Constantin cel Mare a ales să construiască un oraș de importanță strategică la o intersecție de drumuri terestre și maritime pentru a ajunge mai ușor pe frontul împotriva Persiei. Mai mult. Poziția geografică permitea realizarea unui port în Golful numit Cornul de Aur și o închidere facilă cu ziduri dinspre uscat. Era o situație aproape de ideal și orașul a primit numele de Constantinopol în cinstea întemeietorului. Ruperea statului roman în două în anul 395 a fost o ocazie perfectă pentru înflorirea noii capitale în raport cu Roma ce decădea de la o zi la alta pe fondul diminuării surselor de finanțare. Capitala Imperiului Roman de Răsărit a devenit A Doua Romă, în mare centru economic, cultural, spiritual și militar, forțele militare și terestre fiind temute în Europa și Asia multă vreme.
Gloria a fost însă trecătoare și cel mai mare dușman al statului a fost lupta permanentă pentru putere a celor ce făceau parte din administrație și armată. Instabilitatea politică a dus la o decădere a valorii armatei și teritoriile îndepărtate au fost pierdute. Invadatorii se apropiau de inima imperiului și chiar au atacat impresionantele fortificații de pe uscat și de pe mare. Apărătorii au rezistat cu eroism și doar în 1204 au cedat. Creștinii cruciați, plecați să dea o lovitură dură forțelor musulmane, au reușit să provoace decăderea zidului creștin din Orient. A venit ziua de 29 mai 1453 și Cetatea cetăților a fost luată cu asalt de către soldații turci conduși de sângerosul sultan Mehmed al II-lea. Orașul fascina prin dimensiuni și a fost suficient pentru a continua să fie capitala noului imperiu cu pretenții mondiale. Toți sultanii au împodobit orașul cu palate și moschei, localitatea fiind și un mare arsenal pentru producerea de tunuri și corăbii. Orice imperiu nu se poare ridica și apoi menține fără forța armelor.
Orașul de la Bosfor si-a pierdut rolul de capitală politică în timpul republicii, dar poziția geografică i-a permis să fie motorul economiei Turciei și este o punte între Europa și Asia. Prosperitatea a atras populație din întreaga țară și a ajuns să numere 15,5 milioane de locuitori în 2020. Este un colos ce nu cunoaște odihna zi și noapte, construcțiile civile și industriale fiind ridicate peste tot, indiferent de consecințele asupra mediului. S-ar părea că un adevărat paradis terestru a apărut lângă monumentele provenind din trei imperii. Buldozerele nimicesc vechile cartiere pentru a face loc blocurilor strălucitoare.
Oamenii n-au timp să gândească în tumultul vieții cotidiene și puțini sunt cei ce știu ce pericol zace la numai 20 km sud de metropolă. Au fost treziți la realitate în ziua de 23 aprilie 2025 pe la prânz. Un seism cu magnitudinea 6,2 grade a zgâlțâit metropola și au fost numărați 165 de răniți în câteva ore.
A fost o manifestare a Faliei Anatoliei de Nord, un fel de Falia San Andreas în varianta turcească. Dacă imaginea tradițională a unei astfel de crăpături în scoarța este că seamănă cu o vale șerpuită, cercetătorii italieni au descoperit că geologia este complicată și că fisuri pot pleca în toate direcțiile. Se ajunge la un fel de coloană vertebrală de pește. Forțele tectonice au sfărâmat rocile și au deschis strâmtorile Bosfor și Dardanele, adevărate daruri comerciale, dar și capcane geologice mortale. Seismul s-a resimțit în tot orașul Istanbul deoarece s-a produs la circa 40 km sud-vest la mai puțin de 10 km în adâncurile Mării Marmara. A provocat panică și haos, mai ales că a fost urmat de o replică serioasă de magnitudine 4,9 chiar în apropierea unui cartier al Istanbulului (Büyükçekmece). Undele sunt resimțite din plin atunci când hipocentrul este aproape de suprafață.
Dan Carlin a scris o carte intitulată Sfârșitul e mereu aproape despre pericolele ce pândesc civilizațiile înfloritoare și care lovesc atunci când lumea ar putea să fie foarte fericită. Orașul Istanbul este un pol economic și turistic al lumii, dar are multe clădiri vechi și șubrede, multe fiind chiar monumente istorice. Nici infrastructura orașului n-a fost proiectată să înfrunte forțele telurice și s-a mers înainte după proiecte vechi și cu economie de resurse financiare și materiale. Seismul de la Silivri a fost doar un avertisment despre ceea ce pot face faliile tectonice în orice clipă și acestea rămân permanent o Sabie a lui Damocles peste soarta marilor așezări urbane, cele care au fost dezvoltate mereu din interese economice și politice. Orașul Istanbul a cunoscut seisme încă din epoca întemeierii de către coloniștii greci, dar s-a mers tot înainte de dragul averii. Studiile au arătat că manifestarea telurică n-a afectat infrastructura megalopolisului și doar o clădire abandonată s-a prăbușit.
Sursă imagine: Wikimedia Commons