vizită a partidului comunist în bacău
1

Scandal în comunism și iluzii despre trecutul roșu

Ionel-Claudiu Dumitrescu | 8 Octombrie 2025 | Nr. 1320

Poporul român este deosebit de nemulțumit de clasa politică apărută după 1989 și valurile de zise personalități nu aduc ceva nou în conducerea de la București sau din județe, preocuparea principală fiind căpătuiala cu orice preț în timp ce se mimează munca și dragostea de țară. Oamenii au început să caute conducători care au făcut ceva pentru neam și, cum memoria socială este deosebit de scurtă, s-a ajuns la concluzia că Nicolae Ceaușescu a fost cel mai bun conducător și pe atunci nu erau atâtea nenorociri. Publicul este sătul și de politica presei de promovare numai a scandalurilor pentru audiență cu orice preț.

Anul 1967 a cam fost uitat de către locuitorii meleagurilor românești, dar era mare frământare la nivelul conducerii de partid și de stat. Președintele Tribunalului Suprem al R.S.R. nu mai era demn să conducă instituția deoarece încălca orice norme morale. Uitase ce funcție ocupă și cunoștea o fierbinte poveste de dragoste cu o fată mult mai tânără, cea care-i dăruise și un copil. Nu era o problemă această aventură, mai ales că se dăduse decretul privind interzicerea avorturilor și creșterea numărului de bebeluși în România, dar problema era că partenera de viață îi era nepoată. Chiar Nicolae Ceaușescu a spus că s-a stat de vorbă cu Alexandru Voitinovici, dar tovarășii n-au reușit să-l convingă să renunțe la relația amoroasă nefirească. Și-a pierdut funcția la 28 februarie 1967 și a intrat într-un con de umbră până la decesul survenit în anul 1986. Organismul politic totalitar nu accepta să fie pătată imaginea imaculată de perfecțiune. Comitetul Executiv al CC al PCR a hotărât la 7 martie 1967 că trebuie să se realizeze despărțirea definitivă de cel ce fusese un bun instrument în nimicirea dușmanilor poporului, termen atât de drag celor aduși la putere de tancurile sovietice.

Informațiile au rămas la nivelul conducerii de partid și presa n-a scris ceva pe tema sensibilă privind imaginea conducătorilor. Ar fi fost un subiect senzațional în lumea contemporană, jurnaliștii fiind în stare de orice pentru a capta atenția maselor de telespectatori.

Sursă imagine: Fototeca online a comunismului românesc, 351/1966