Istoricii din întreaga lume au descris lagărul comunist și au demonstrat că a fost un uimitor salt din punct de vedere tehnologic. Iosif Stalin a fost acel conducător care a dezvoltat economia Uniunii Sovietice de provoca admirația și invidia profesioniștilor în afaceri. S-a dezvoltat îndeosebi industria grea, dar în iunie 1941 Armata Roșie n-a avut suficient armament modern din cauză că Stalin n-a vrut să dea ordin pentru trecerea pe picior de război deoarece avea încredere în cuvântul lui Adolf Hitler după semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop de la 23 august 1939.
Realitatea a fost că fabricile sovietice erau concepute numai pentru producție militară și nu se compara vreo economie din lume, inclusiv cea nazistă, cu ceea ce putea să realizeze sistemul gândit și planificat după 1924 de Stalin. Producția de armament a fost deosebită în luna iulie 1941 a continuat la valori uluitoare în condițiile în care uzinele mecanice din partea de vest au fost lovite de bombardiere sau a fost declanșat un proces de transfer industrial spre adâncimea teritoriului zis sovietic.
Muncitorii au reușit să asambleze în condițiile haosului 177 de KV-1, tancuri ce păreau că vin din altă lume, și ar fi fost suficiente pentru o divizie sau să întărească șase mari unități de tancuri. S-au adăugat 302 T-34. Toate erau mașini grele de peste 44 sau 26 t, dispuneau de tunuri puternice de calibrul 76,2 mm, de blindaj gros și proiectat astfel încât proiectilele perforante să ricoșeze.
S-a putut scrie că Iosif Stalin n-a fost interesat de dezvoltarea industriei grele și nici n-a vrut să treacă fabricile pe picior de război. Istoricii lagărului comunist au mizat pe faptul că oamenii nu citesc cu atenție și nu interpretează corect și cu răbdare faptele din trecut. Puțini sunt cei ce înțeleg că un tanc este o mașină specială și se obține din materiale de calitate superioară. Utilajele de producție erau consumatoare de energie și erau strict specializate. Aparatul birocratic bolșevic a realizat un lanț de producție, uzinele trimițând tunuri, motoare, aparatură optică sau de comunicații. Sistemul conceput de Stalin a dispus de rezerve care au permis continuarea livrărilor în ciuda avansului german ce era din ce în ce mai periculos pe direcțiile Leningrad și Moscova.
Germania nu putea să asambleze tancuri grele în 1941 și abia în august 1942 au intrat în acțiune exemplare de Tiger. România avea o industrie capabilă să livreze tunuri și cutii blindate pentru mașini ușoare, dar nu era capabilă să livreze grupul energetic. Reichul a intrat foarte slab pregătit în război și a avut de înfruntat o mașină de război ce dispunea de rezerve incredibile. Stalin a căzut victima propriei poliții politice și a fost acuzat practic de sabotaj și de subminare a frontului industrial. Istoricii au primit voie să scrie despre indolența dictatorului, dar datele despre producția de tancuri demonstrează că a fost nevinovat și mereu cerea sporirea producției. Din păcate, istoricii au uitat să scrie sine ira et studio și încearcă să ascundă anumite politici staliniste în spatele unor cuvinte meșteșugite.
Sursă imagine: Wikimedia Commons