Istoria spațiului românesc a rămas incompletă din moment ce se pune prea multă pasiune în a repeta paragrafele din cărțile indicate de ministere sau de către cadrele didactice prea plictisite să mai facă muncă de analiză științifică. Autoritățile de la București, prea trecătoare în epoca alegerilor, sunt mai puțin interesate de cercetarea faptelor realizate de cei care au locuit cândva în spațiul carpato-danubiano-pontic. Au fost eliminate chiar capitolele despre Preistorie ca nu cumva tinerele generații să fie stresate cu prea multă informație despre originile locuitorilor români.
Istoria poporului român a fost influențată de multe neamuri dornice de jaf și cucerire, cele mai multe invazii în epoca modernă fiind generate de către armatele ruse, cele mânate la atac în numele religiei și apoi în cel al ideologiei comuniste. Țările Române și apoi România au fost adevărate magazii pline cu de toate și din care se înfruptau cei ce erau obișnuiți cu o economie prădalnică.
Conducătorii români au dus în timpul Primului Război Mondial tezaurul statului la Moscova pentru a-l salva de germani și operațiunea a fost o reușită. Aurul a fost salvat de invadatorii de peste Carpați, dar a fost acaparat de cei ce se declarau dezinteresați de metalele prețioase, simbolul decăderii morale a omului. S-a mai reușit recuperarea tezaurului Cloșca cu puii de aur, cel ce fusese descris pe larg de către primul arheolog român, renumitul Alexandru Odobescu.
Savantul român a mai descoperit un tezaur, poate mai bogat decât cel de la Pietroasa. Armata rusă a invadat în anul 1806 Moldova și a trecut la o exploatare sistematică a regiunii în vederea aprovizionării trupelor ce urmau să înainteze spre Constantinopol. A fost descoperit în 1812 și un mormânt din piatră, bogăția inventarului obligându-i pe ofițerii țariști să-l trimită la Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg. A fost prea frumos, bogat și mare pentru a ajunge bucățele între descoperitori. Mormântul unei căpetenii din secolul al IV-lea sau al V-lea era plin de arme și de obiecte de prestigiu din aur și argint, bogat decorate și bătute cu nestemate. Avea în structură, printre altele, o tavă din metal prețios cu un diametru de 0,56 m și o amforă din argint înaltă de 0,44 m despre care se spune că avea cinci kilograme. Din păcate, obiecte din aur și rubine au fost vândute pe nimic sau prelucrate pentru un câștig imediat.
Alexandru Odobescu a descris încă din anul 1871 descoperirea comorii și conținutul acesteia, dar nu s-au făcut eforturi pentru recuperarea pieselor de patrimoniu din partea autorităților regale. Venirea la putere a partidului comunist în anul 1917 a generat o falie între cele două neamuri, dar s-a putut realiza o descriere detaliată și științifică a tuturor obiectelor existente în inventar.
Tezaurul descoperit în spațiul românesc asigură în continuare slava unui muzeu străin în loc să facă parte din patrimoniul național.
Tezaurul de la Concești, județul Botoșani, a ajuns să fie puțin cunoscut în istorie în raport cu cel de la Pietroasa, cel care a fost descris pe larg tot de către Alexandru Odobescu, părintele cercetărilor arheologice științifice pe meleaguri românești.
Sursă imagine:Muzeul Național de Istorie a României
ztm