Anul 1918 a adus formarea României Mari, dar bucuria victoriei împotriva asupritorilor de veacuri era umbrită de asasinul invizibil pentru popor și greu de învins de către medici. Robert Koch a fost cel care a reușit să-l identifice pe bacilul ce avea o carieră bogată și lovea fără milă fără să țină cont de condiția socială sau de renume. Iulia Hașdeu a fost o adolescentă genială, dar a pierit răpusă de nemilosul agent patogen la 29 septembrie 1888.
Spitalele din România au fost dezvoltate în perioada interbelică și au fost aduse medicamente din import sau produse pe plan local. Aparatura pentru detectarea infecției pulmonare s-a răspândit în țară. Totuși, agentul patogen nu se da învins și a reușit să doboare 30.535 de cetățeni români în anul 1935, ceea ce însemna că era principalul dușman al fericirii locuitorilor. Pândea din umbră orice fisură în sistemul imunitar și orice contact al purtătorului cu o persoană sănătoasă pentru a se înmulți cât mai mult și mai agresiv.
Cum oamenii nu erau atenți la igienă, s-a ajuns în 1931 la un record de 36.506 decedați de toate vârstele. Erau pierderi grele și în fiecare an piereau peste 30.000 de suflete în timp ce medicii căutau soluții pentru lungirea vieții celor afectați sau chiar pentru învingerea bacilului. Chiar în anul 1938 au fost înregistrate 33.059 victime, dar datele din anuarul statistic erau provizorii. Succesul medical nu s-a produs în perioada interbelică și a trebuit să treacă timpul până când a fost găsită soluția din punct de vedere sanitar. Vaccinul BCG a început să fie folosit din anul 1921, dar ideea nu s-a răspândit suficient de repede pentru a provoca un dezastru bacteriei ucigașe până la declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Omenirea avea alte probleme și nu era interesată de lupta împotriva agenților lumii de dincolo de posibilitățile ochiului.
România Mare a pierdut prea multe persoane din cauza bolii ce îngrozea precum ciuma de odinioară și numai medicina a reușit să învingă agentul ascuns din plămâni, dar victoria nu este definitivă. Microbul persistă acolo unde găsește condiții favorabile de înmulțire. Războiul și mizeria socială sunt cele două condiții pentru răspândirea tuberculozei în orice perioadă istorică. Libera circulație a persoanelor favorizează răspândirea germenilor, dar lumea contemporană încurajează tocmai această deplasare haotică și de amestecare a civilizațiilor în numele petrecerii timpului liber.
Sursă imagine: Wikimedia Commons