1 Mai 1886, sâmbăta, a fost aleasă de sindicatele americane ca dată pentru ținerea unei greve generale cerând introducerea programului de 8 ore, sute de mii de muncitori participând cu dorința de a reduce numărul de ore muncă. Ulterior situația a degenerat când pe 4 mai, în piața Haymarket din Chicago, o persoană a aruncat o bombă spre poliție, explozia și intervenția ulterioară a autorităților ducând la moartea mai multor polițiști și civili. Ziua de 1 Mai a fost aleasă în 1889, la congresul celei de a doua Internațională Socialistă, pentru a comemora victimele din Chicago și lupta pentru drepturile angajaților, o sărbătoare de solidaritate a clasei muncitoare, sfârșind astăzi ca o zi de celebrare a aportului fiecăruia dintre noi în economie și implicit în societate, de apreciere a muncii și talentelor fiecăruia dintre noi.
Celebrarea de astăzi din 2026 este totuși umbrită de o schimbare majoră pe piața muncii. În martie, au fost peste 60.000 de locuri de muncă pierdute, în timp ce în februarie numărul se apropia de 50.000. Mare parte sunt în domeniul tehnologiei, urmat de transporturi, sănătate, educație, finanțe și media. Ce a provocat concedierile, conform directorilor executivi ale companiilor, este inteligența artificială generativă (GenAI), tehnologie ce permite generarea de conținut precum text, imagini, audio sau video pe baza unor instrucțiuni. Mare parte din rezultatul muncii angajaților din servicii, numiți “white collar workers”, poate fi acum generat de GenAI pe baza unor instrucțiuni. Mai multe companii au început să observe că inteligența artificială le permite angajaților să fie mult mai productivi, reducând numărul de angajați pentru muncă, iar în unele situații rezultatele oferite de GenAI erau suficiente de bune încât să înlocuiască cu totul un om. Nu e totuși ceva nou în Istorie totuși. Revoluția industrială a mecanizat forța fizică, iar cea digitală a accelerat munca intelectuală. Dar pare să avem un nou fel de revoluție, una care nu înlocuiește procese intelectuale sau le extinde, ci una unde principalul scop pară să fie automatizarea muncii creative și intelectuale, cel puțin cea de nivel scăzut.
Odată cu lansarea ChatGPT la finalul anului 2022, milioane de oameni au interacționat direct cu un sistem software care e capabil să înțeleagă limbajul uman și să răspundă într-un mod coerent, aproape natural, să poarte conversații, să redacteze texte, să rezolve probleme și să scrie cod. A urmat competiția. Google a lansat Gemini, Anthropic a venit cu Claude, Meta și-a publicat familia Llama, iar startup-uri din întreaga lume au început să construiască produse bazate pe noua tehnologie.
Este o diferență mare față de tehnologiile din trecut, când aplicațiile software tradiționale executau pași clari definiți de programatori. GenAI produce rezultate noi precum scrierea unui email, generarea unui contract, rezumarea a sute sau mii de pagini, crearea ilustrații, producerea de reclame video sau explicarea unei greșeli dintr-un program software. Diferența este că automatizarea nu mai vizează exclusiv sarcini repetitive și previzibile, ci începe să atingă activități considerate până recent profund umane, unde se considera că ai nevoie de creativitate sau inteligență reală.
Acest lucru a schimbat rapid strategiile marilor corporații, în special cele de tehnologie. Microsoft a integrat Copilot, produsul lor GenAI, în suita Office și Windows, promițând un asistent care redactează documente, sintetizează meeting-uri și analizează date. Google a introdus AI în Workspace, Search și Android. Salesforce folosește Einstein GPT pentru automatizarea relațiilor cu clienții, iar Adobe a lansat Firefly pentru generare de imagini și editare creativă. În centrele de suport clienți, chatbot-urile și agenții conversaționali preiau deja o parte din interacțiunile de rutină, reducând nevoia de personal uman pentru muncile simple.
Textul fiind cel mai ușor conținut pe care GenAI îl poate genera, inteligența artificială a avut cel mai vizibil impact în industria de software unde a început să asiste programatorii prin completarea automată a codului, sugerarea de funcții și analiză. Companii care altădată angajau echipe întregi pentru prototipuri rapide sau munci repetitive descoperă că o parte din muncă poate fi făcută de câțiva angajați sprijiniți de AI. Ceea ce a dus la o creștere uimitoare a numărului de servicii software lansate pe piață, dar în același timp și la un val masiv de restructurări. Companii precum Google, Microsoft, Amazon, Meta, Salesforce, Dell, Cisco sau Intel au concediat zeci de mii de angajați, declarând mai voalat sau mai puțin că sunt datorate creșterii productivității provocate de AI plus o reducere a surplusului angajat în pandemie. Alte companii, precum Oracle, au declarat chiar că restructurările sunt făcute pentru a permite investițiile în infrastructura AI. Pe lângă software, o altă industrie unde impactul este mai vizibil este cea media. Redacțiile deja folosesc AI pentru transcrierea, traducerea și sumarizarea articolelor, ba chiar și pentru generare de titluri, iar agențiile de marketing produc variante multiple de reclame în câteva secunde iar imagini, clipuri și voci generate automat sunt postate pe social media. Efecte sunt și în industria creativă unde ilustratori, designeri și artiști văd cum modele AI precum Midjourney, Stable Diffusion sau Firefly pot genera imagini complexe pe baza unui simplu text. Muzica sintetică devine tot mai convingătoare, iar vocile artificiale pot replica tonalitatea unor persoane reale. Inteligența artificială devine relevantă și în scopuri militare, națiuni precum Statele Unite, China și Israel deja investesc sume remarcabile în a învăța cum pot folosi modelele AI pe câmpul de bătălie, un exemplu fiind dronele. Tehnologia este utilizată pentru identificarea țintelor, analizarea imaginilor satelitare, coordonarea sistemelor autonome și simulări strategice.
Toate concedierile au produs o frică pentru stabilitatea fiecăruia pe piața muncii, dar anxietatea pară să vină mai mult dintr-o frică pentru viitor pentru că nimeni nu știe cum se va adapta societatea. Nu avem un precedent sau exemple în trecut, este prima dată când putem automatiza o muncă ce nu era repetitivă până acum, ci avea nevoie de creativitate, iar experții și companiile încă încearcă să înțeleagă efectele în economie. Spre deosebire de revoluțiile anterioare, de data aceasta omul nu mai automatizează doar brațele, ci începe să automatizeze chiar procesele cognitive care au stat la baza dominației sale economice.
Sursă imaginie: Google Gemini