Bătălia de la Turtucaia (2 – 6 septembrie 1916) a fost prezentată drept un dezastru pentru Armata română și ar fi tăiat moralul trupelor după victoriile obținute la începerea ostilităților. Oare nu cumva a fost o imagine prea simplistă a presei și a istoricilor asupra evenimentelor?
Atacarea unei poziții fortificate implică pierderi de ambele părți și ziua de 5 septembrie 1916 este una din cele mai negre din istoria confruntărilor de durată din trecutul poporului bulgar. Au pierit in fața pozițiilor românești 1.249 de militari și alți 6.049 au fost răniți. Era prea mult pentru o singură zi și pentru o singură armată. Consumul de muniții a fost crescut pentru o alianță ce avea probleme cu producția. Bilanțul asaltului asupra cetății Turtucaia s-a ridicat la 1.517 morti și 247 de dispăruți. Spitalele de campanie s-au umplut cu cei 7.407 militari răniți mai mult sau mai puțin grav. Ar fi fost interesantă o statistică despre cei scoși definitiv din luptă și astfel să nu se mai scrie că n-au fost pierderi suficiente în rândurile alianței inamice. Lipsa de experiență militară s-a văzut în tabăra românească și o conducere pricepută ar fi reușit să frângă asaltul din 5 septembrie 1916.
Conducerea de la Sofia a fost obligată să trimită trupe suplimentare pentru a se putea realiza o masă de manevră împotriva noilor trupe române și ruse din Dobrogea. Aceste unități ar fi fost deosebit de utile pe Frontul macedonean, dar evita strategică a impus orientarea lor spre nord. Aliații au avut timp suficient pentru consolidarea pozițiilor și pentru acțiuni ofensive care au împins spre nord liniile defensive bulgare.
Bulgaria era deosebit de vulnerabilă și nu avea trupe suficiente pentru închegarea unui front de la Dunăre la Marea Neagră, flota rusă având superioritate absolută peste valuri. Berlinul a fost obligat să trimită Divizia 217 infanterie și Imperiul otoman a fost obligat să compenseze rândurile rărite ale Armatei a III-a bulgare cu două divizii de infanterie. Poate erau mai utile în Mesopotamia sau Palestina. Au fost aduse noi baterii de artilerie și nici muniția n-a lipsit.
Aceste lupte au dus la decimarea trupelor bulgare de infanterie și astfel zidul din piepturi de militari începea să fie din ce în ce mai subțire în tabăra asediată de Antanta.
Sursă imagine: HotNews